INTERSECŢII. Reverii tropicale
- 09-01-2015
- Nr. 754
-
Michael FINKENTHAL
- Rubrici
- 0 Comentarii
Încă în Maryland, visez cu ochii deschişi şi văd şoseaua suspendată pe un pod fără de sfîrşit care leagă două insuliţe pierdute în mijlocul oceanului. Sînt în drum spre Key West, ultima insulă a arhipelagului risipit parcă de o mînă invizibilă în imensitatea albastră aşternută între coasta de sud a Floridei şi infinit. Paradis tropical de cinci-şase mile lungime şi doar una, poate, lăţime, la o sută cincizeci de mile sud de Miami. Detalii de ghid turistic, în aşteptare. Voiam să reiau „Intersecţiile“ noului an de acolo, dar îmi dau seama acum, în penultima zi a anului, că voi fi prea ocupat lenevind din greu, zi de zi, pentru a mă putea concentra. În prefaţa la al său Ghid al leneşului, Tom Hodkinson scria că „lenevia înseamnă […] libertatea de a ne trăi viaţa aşa cum vrem, fără şefi, salarii, navetă, consumerism şi îndatorare“ şi conchidea: „Lenevia înseamnă distracţie, plăcere şi bucurie“. În vacanţă, şefii şi naveta dispar, dar datoriile şi salariul rămîn o preocupare. Doar invocînd lenevia putem scăpa de ele. Cum scrierea unei „Intersecţii“ nu este de domeniul distracţiei, plăcerea implicată în acest proces este prezentă, desigur, dar limitată, iar bucuria incertă, am hotărît să rămîn în […]