Învăţămîntul românesc, între titluri academice şi vorbe de ocară

În acest număr al revistei, publicăm noi articole care tratează probleme ale învăţămîntului românesc: Măi, fetiţo! – despre cum un apelativ minimalizator agresiv, aruncat aiurea, denotă o carenţă gravă în şcolile noastre –, articol al Dumitriţei Stoica, profesor la Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr“ din Bucureşti, şi Tiparniţa preşedintelui şi doctoratele – despre cum (şi dacă) se poate îmbunătăţi acordarea titlurilor de „doctor“ –, un comentariu de Adrian Niţă, conferenţiar la Facultatea de Filozofie, Universitatea Bucureşti. Problemele învăţămîntului nu sînt nici puţine, nici surmontabile. Paginile noastre şi noul site al revistei vă stau la dispoziţie pentru reacţii şi comentarii. Se anunţă o vară fierbinte, fără examene de admitere în liceu şi cu tezele unice care bulversează selecţia valorilor: să „veghem“ împreună şi să „raportăm“ ce se întîmplă pe „frontul“ educaţiei.