Istoria si „istoriile“ lui Ioan Flora

Ioan Flora Medeea si masinile ei de razboi. Poeme Postfata de Ioan Buduca, Editura Libertatea, Panciova, 1999, 98 p., f.p. Desi Observatorul cultural a recenzat volumul lui Ioan Flora, Medeea si masinile ei de razboi, cred ca o relectura critica a acestei carti merita facuta. In scurta postfata pe care o dedica volumului, Ioan Buduca scria ca: „este, fara indoiala, cel mai bun volum scris de Ioan Flora. Si una din cele mai bune carti de poezie romaneasca. Este, dincolo de aceste superlative, un eveniment columbian: Ioan Flora scrie poezie cu materia prima a istoriei si a cartilor de istorie. Ceea ce nu s-a mai intimplat, dar, iata, trebuia sa se intimple“. Nu la entuziasmul criticului as vrea sa ma refer mai departe, ci la ideea ca Flora se inspira din istorie, pentru ca nu istoria mi se pare filonul esential in Medeea si masinile ei de razboi, ci „istoria“, povestea. Ea, povestea, sta la temelia construirii acestui volum care, deloc intimplator, amalgameaza cu stiinta timpul si spatiul. Fascinatia istorei nu-l plaseaza pe Flora intr-un timp rezolut, ci il determina sa aduca istoria aproape, sa o transforme in poveste. Timpul antic si timpul medieval sint aduse de cele mai multe […]