Jurnal (TV) de criză

Scurt şi instructiv respiro la Cluj, după doar 6 ore şi jumătate de mers cu maşina – semn, poate, al recesiunii care, iată, împuţinează TIR-urile de pe şoselele patriei. Recesiunea se descurcă acolo unde administraţia este neputincioasă şi rezolvă problemele pe care infrastructura le creează traficului. În oraş, vreme amestecată, aglomeraţie. Lectură, pădure, televizor. Reîntîlnire cu 4,3,2-ul lui Cristian Mungiu. Devotament aproape cazon, funcţional, demonstrat cu preţul supremei umilinţe. Gestiune perfectă, cumva neverosimilă, a unei situaţii de criză. Ştiri. Realitatea TV şi un fel de nişă a nişei, adică Realitatea TV Cluj, într-o alternanţă pe care doar operatorul de cablu o ştie. La postul local, veştile sînt alarmante. Cutare societate va concedia 300 de angajaţi, alta urmează să disponibilizeze 200. Deranj şi în paradisul Nokia de la Jucu. Reprezentanţii firmei finlandeze anunţă că doi dintre furnizorii săi, care urmau să vină pe platforma industrială din zonă, şi-au abandonat planurile. Reintră brusc, pe frecvenţă, postul-mamă, locul în care se fabrică informaţia, iar apoi evenimentelor li se pune punctul pe „i“. Fişa clinică a sistemului medical este nesfîrşită. După Slatina bărbatului care nu a supravieţuit plimbărilor prin diverse secţii, urmează Satu Mare, unde o bătrînă căreia i s-a refuzat internarea moare de […]