KINOBSERVATOR. Fata fermecătoare şi cineasta revelatoare

Dacă am vrea să aflăm cîte regizoare românce au debutat cu un lungmetraj de ficţiune, distribuit în circuitul cinematografic autohton, după 1989, degetele de la o singură mînă ne-ar fi fost, pînă de curînd, suficiente. Este vorba de – în ordinea cronologică a premierelor naţionale – Ruxandra Zenide, Anca Damian, Iulia Rugină, Alexandra Gulea şi Cristina Iacob. Dintre cele cinci, Anca Damian şi Iulia Rugină au lansat şi un al doilea lungmetraj de ficţiune (pe lîngă documentare animate, în cazul primei cineaste), iar Cristina Iacob este programată cu o premieră pînă la sfîrşitul lui 2015. Cam puţine femei regizor pentru aproape 26 de ani de cinema românesc postcomunist, nu credeţi? Dacă ţinem cont şi de faptul că două dintre cele cinci regizoare amintite (Iulia Rugină şi Cristina Iacob) au realizat pînă acum doar filme comerciale, de gen, necesitatea unor voci feminine distincte, într-o cinematografie dominată de bărbaţi, devine şi mai imperioasă. În 2011, o apariţie insolită – din păcate, doar în cîteva săli – a fost Burta balenei, „un film real“ (după cum aflam de pe afiş) şi independent, scris şi regizat de două cineaste pe atunci necunoscute, Ana Lungu şi Ana Szel (care interpreta şi rolul principal). Durata filmului […]