Lamentul lui Fantômas

Lamentul lui Fantômas   1 Muclesu’ şi luaţi aminte: Cronica unei întregi Serii de fărădelegi E aceasta, – şi nu minte, Chit că teafăr a rămas Criminalul Fantômas.   2 Lady Beltham, ce metresă Îi era,-l văzu pe hoţ Ucigîndu-i propriul soţ Ce-i găsise-n pat… Mai tre’ să Spun că, tot el, mîndrul vas Lancaster, îl va fi ras?   3 Inşi,o sută-n cap, suprimă… Juve şi cu Fandor al său Fac s-ajungă la călău. Doar că, printr-o bună grimă, Un actor e luat drept el Şi ghilotinat cu zel.   4 Iată că,-n furtună, crapă Un far chior, dar necesar; Vasul piere, – cînd răsar Patru capete din apă: Lady Beltham, numai dor, Fantômas, Juve şi Fandor.   5 Monstru-avea o fată, una Dalbă ca o floare; ea Cu-ai săi nici nu aducea, Pen’că pe Fandor, prea-buna De Hélène, în nu-ş’ ce mod, L-a salvat de eşafod.   6 La bagaje, într-o gară Cenuşie, un colet, Sîngeriu ca un cotlet! Pe-un escroc îl şi legară! Dar cadavrul? Aţi rămas Paf, – e tocmai Fantômas!   7 În clopotniţa, ce mortul Şi-l jelea domol:dang-dang, Ăl puţin mai mic în rang Decît dînsul, dădu ortul Popii, – iar din ţeasta-i curg […]