REMEMBER

Ion Vasile Șerban (8 august 1942-30 septembrie 2005)

Cu doar un an mai „tînăr“ decît mine, pe Ion Vasile Șerban l-am cunoscut odată cu oprirea lui în Facultate, ca asistent stagiar (preparator) la disciplina Teoria literaturii (șeful de colectiv și șeful Catedrei fiind George Macovescu), care făcea casă bună cu Literatura universală, catedră ai cărei membri se despărțiseră, cu un an în urmă, de mentorul lor, acad. Tudor Vianu, și cu Folclorul, păstorit …

Citeşte articolul

In Memoriam Valentin Hossu-Longin

Luni, 7 noiembrie 2016, s-a stins din viață Valentin Hossu-Longin, la 77 de ani, prea devreme pentru un om cu multă putere de muncă creatoare și dedicat în lupta postdecembristă pentru reinstaurarea valorilor românești fundamentale. O dovedesc două volume apărute sub semnătura sa în ultimii trei ani: Canalul Morţii (2013), carte-document care dezvăluie atrocităţile de neînchipuit comise în timpul dictaturii dejist-ceauşiste, și Mantaua Iancului (2014), …

Citeşte articolul

Dinu şi Pia Pillat – evocați la vila Florica din Argeș

Pe 14 noiembrie 2016, Centrul de Cultură „I.C. Brătianu“ de la vila Florica, Ştefăneşti‑Argeş, a găzduit cea de-a treia ediţie a simpozionului „Dinu Pillat“, de la a cărui naştere se împlinesc 95 de ani. Ediţia a fost extinsă, de această dată, şi la evocarea Piei, sora lui Dinu Pillat, de la a cărei naştere s-au împlinit 100 de ani. Organizatorii impresionantei comemorări au fost: Cristina …

Citeşte articolul

Au trecut zece ani

Au trecut zece ani de cînd s-a stins, la Bucureşti, Iordan Chimet. Scriam, tot într-o „intersecţie“ din Observator cultural, imediat după moartea sa, survenită la 23 mai 2006, că Iordan, aruncat de istorie în 1947 „într-un coşmaresc tunel al timpului“, a publicat foarte puţin, vreme de mai bine de 40 de ani, dar a revenit în forţă după 1989, pentru a deveni unul dintre cei …

Citeşte articolul

Două scurte note şi o singură privire. Din apropiere

Nota 1. M-am întrebat, nu pentru prima dată în cei zece ani trecuţi de la despărţirea de Iordan Chimet, ce ştiam despre el înainte de a-l fi întîlnit? Şi a trebuit să recunosc că nu prea multe. În orice caz, nu mai multe decît lăsau să se afle apariţiile numelui său în presa culturală, sporadicele consemnări din revistele literare ale momentului, cîte o emisiune difuzată …

Citeşte articolul

Oraşul unui prieten

Dacă am cunoscut un om despre care se poate spune că avea vocaţie de prieten, acela era Iordan Chimet. Iordan străbătea Bucureştiul în iernile cele mai geroase din anii ’80 pentru a-şi revedea prietenii, de obicei aducînd vorbe de încurajare ce aveau aproape un ecou miraculos în acele vremuri absurde. Avea o voioşie reconfortantă şi un fel „sălbatic“ de a-şi tachina prietenii – cu cît …

Citeşte articolul

Elogiul lumilor alternative

S-au împlinit de curînd zece ani de la dispariţia lui Iordan Chimet. Un scriitor pe cît de original, în literatura noastră, pe atît de discret. Istoria nu i-a fost favorabilă – şi acest scriitor nu a fost dispus să-şi amaneteze libertatea de spirit pentru a i se adapta. A supravieţuit, în felul său, prin literatură, iar cărţile pe care le-a scris nu poartă urmele nici …

Citeşte articolul

Ceasurile Marianei Marin

Cînd citesc, tre să mi se pară, nu știu, că mă contaminez, că intru în contact efectiv, i-aproape necurat feelingu, că fur sufletu. La Madi, am avut, dintr-odată, senzaţia că-i ating pometele. Cu pometele meu, evident. Ca și cînd face cling cuptoru-i, pe cuvînt. Semn, vorba aia, c-am ajuns behind enemy lines, c-am percutat sistemu. Din momentu ăla, totu-i… Uneori, nici nu mai duc pîn …

Citeşte articolul

„Atelierele“ Marianei Marin

M-am întrebat adesea de ce e poezia periculoasă. Periculoasă pentru unii, incomodă pentru alții, aproape disprețuită de unii cititori. Și de fiecare dată ajung, inevitabil, la Mariana Marin, la care mă gîndesc din cînd în cînd și pe care, în mod neverosimil, mi-o imaginez trăind în lumea noastră de azi. În lumea rețelelor de socializare și a smart-phone-urilor. Mă întreb cum ar fi reacţionat la …

Citeşte articolul

„Poezia, eseul, studiul critic şi traducerea s-au alimentat reciproc“

Din interviurile pe care le-aţi oferit pînă acum, ştiu că dragostea pentru limba franceză vine din familie, mai precis, de la tatăl dumneavoastră, distins profesor de franceză. Vă mai amintiţi care a fost primul contact cu limba franceză? Care a fost prima carte citită în franceză?Nu-mi amintesc autorul. Copil fiind, nu te uiţi foarte mult la autor. Era o carte de poveşti, cu scoarţe groase, …

Citeşte articolul

Irina Mavrodin: o carte pentru aducere aminte

Gabriel POPESCU (coordonator) - Opera ca proiect. Studii în amintirea Irinei Mavrodin

Atunci cînd, pe la sfîrşitul lui mai 2012, Irina Mavrodin trecea în nefiinţă, deşi era indubitabil că literatura română suferea o enormă pierdere, inerţia lumii noastre intelectuale a împiedicat o reacţie (mai) adecvată. Atunci, ca şi acum, altele erau priorităţile dîmboviţene... din păcate. Doar prin excepţie s-au găsit voci care să deplîngă această autentică traumă a unui sistem cultural ce-şi (re-)descoperă nedrept de tîrziu temeiurile. …

Citeşte articolul

Cine dădea muzică la toată România?

Înainte de ’89, puteai să asculţi în discoteci, la petreceri (ceaiuri), la radio (programul 1 sau Radio 3 Tineret) multă muzică nouă străină, hituri din topurile europene sau rock heavy. Erau momente în care găseai orice noutate – din Occident! – pe disc sau pe bandă de magnetofon. O întrebare la care nu s-a răspuns niciodată este: cum intra muzica asta în ţară? Căci – …

Citeşte articolul

De la 13-15 iunie la 4×4

Articol apărut în „Observator cultural“, nr. 530, iunie 2010

Cele cîteva zile din mijlocul lunii iunie 1990 au rămas ca o pată neagră a istoriei româneşti. Cele cîteva zile urîte din 1990 – au mai fost şi altele... – rămîn ca un fel de memento mori al neputinţei valahe de „a boicota“ istoria. De a sta – cu o frumoasă vorbă românească, atît de dragă azi mult hulitului Constantin Noica (dar asta ar fi …

Citeşte articolul

Lamentul lui Fantômas

Lamentul lui Fantômas 1 Muclesu’ şi luaţi aminte: Cronica unei întregi Serii de fărădelegi E aceasta, – şi nu minte, Chit că teafăr a rămas Criminalul Fantômas. 2 Lady Beltham, ce metresă Îi era,-l văzu pe hoţ Ucigîndu-i propriul soţ Ce-i găsise-n pat... Mai tre’ să …

Citeşte articolul

Sumare glosse

Despre Robert Desnos (Paris 1900 – Lagărul din Terezin [Cehoslovacia] 1945)

Venit pe lume în 1900, Robert Desnos e-n vîrstă de 11 ani, cînd apare primul tom din Fantômas, roman ai cărui autori, Marcel Allain & Pierre Souvestre, sînt, astăzi, absolut uitaţi. Nu ştiu nici dacă, ei în viaţă, erau ceva mai cunoscuţi, deoarece, pentru teanager-i, literatura captivantă e o „creaţie anonimă“. (Eu însumi, mare fan al unor cărţi ca Ocolul pămîntului în aeroplan şi, respectiv, …

Citeşte articolul

Prietenul meu Alexandru Vlad

Pe la mijlocul lui mai, începusem să umblăm cu Gaudeamusul pe la locuinţele profesorilor, dar şi prin parcuri şi pe străzi, unde se întîmpla să ne întîlnim cu grupuri de la alte licee. La o asemenea întîlnire, un băiat de statură mijlocie, cu o claie de păr cîrlionţat şi ochi mici, uşor înclinaţi, m-a întrebat: „Nu cumva eşti prietenul lui Dorel? Eu sînt Vlad“ – …

Citeşte articolul

Un omagiu post-mortem & postmodern

Citeşte articolul

Culori

Culori În amintirea lui Andrei Bodiu, la un an de zile de la moartea sa Uneori ziua este mătăsoasă, scrisă de creionul unui copil pe cer Aşa cum scriai tu cu picioarele tale pe iarba unui teren de fotbal La poalele unei cetăţi cînd eram puberi Driblînd cu o minge de fotbal şi rîzînd într-una. Cînd o …

Citeşte articolul

Posteritatea Hortensiei Papadat-Bengescu – la 60 de ani de la dispariţie

La 5 martie 1955, în modesta sa locuinţă bucureşteană din strada Bărăţiei nr. 38 (locuinţă pe care o împărţea cu famila uneia dintre fiice, Elena Stamatiadi), se stingea Hortensia Papadat-Bengescu, căzută în dizgraţie după instaurarea regimului de „democraţie populară“ şi ignorată oportun de o mare parte a vechilor prieteni literari. Despre acest moment nefast a scris pagini memorabile, în volumul de Amintiri deghizate, Ov. S. …

Citeşte articolul

Reacţie grafică la atentate

Citeşte articolul