Lecţia de literatură a lui Borges

Recentul tom apărut la Polirom, sub titlul Texte captive, în cadrul seriei de autor „Jorge Luis Borges“, completează Eseurile din 2006, oferind împreună peste o mie de pagini din scrierile eseistice compozite şi profund personale ale marelui scriitor argentinian. Volumul de faţă are trei mari secţiuni, uşor diferite ca obiect şi ca atitudine – „Prologuri cu un prolog de prologuri“, „Şapte seri“ (o serie de şapte conferinţe) şi „Texte captive“ –, toate învăluite însă de vitalitatea unei gîndiri ce răsuceşte,  fără tihnă şi cu o plăcere molipsitoare, idei şi cuvinte, în  despletirea unor lumi mai mult sau mai puţin ficţionale, a căror frumuseţe şi densitate se tot înnoieşte. Mesajul din finalul conferinţei despre Divina Comedie, „apogeul literaturii, al literaturilor“, este grăitor: „Mai întîi trebuie să citim cartea cu încredere de copil, să ne lăsăm robiţi de ea; apoi ne va însoţi pînă la sfîrşit. Pe mine m-a însoţit preţ de ani de zile, şi ştiu că, îndată ce o voi deschide mîine, voi găsi lucruri pe care nu le-am aflat pînă acum. Ştiu că această carte va dăinui mai presus de nopţile mele albe şi de nopţile noastre albe“.   Cuvintele sau oamenii? Aceasta pare a fi întrebarea cardinală după […]