LECTURI ÎN VREMURI DE AUSTERITATE. De vacanţă

Nu e nici o ironie în titlul pus unor lecturi mai mult decît serioase. Dacă am cunoaşte bine graniţa dintre serios şi neserios. Nu ştim bine nici care e legătura dintre genurile literare şi anotimpuri. Să fie primăvara şi toamna propice poeziei? Iarna – studiilor critice şi eseului, şi vara, vara să fie sezonul filozofiei? Dar ce faci dacă în Canada vara ţine doar o lună? Iar în Atena, unde Socrate invita tineretul să participe la fel de fel de dialoguri, sau în Algerul dragului de Camus şi în Istanbulul unde şi-a scris Troţki memoriile nu e iarnă, practic, niciodată? Aşa că singurul criteriu, cît de cît logic, pentru un gen sau altul ar fi legat nu de anotimpuri, ci de timp. Timpul nostru cel de toate zilele dă-ni-l nouă astăzi, că nu se ştie ce ne aduce ziua de mîine şi nu mai avem stare pentru nimic. Nu ştiu dacă vara şi în perioada vacanţelor de tot felul este o vreme/un timp prielnic pentru lecturi, cît de cît, filozofice, dar în mod cert ceva timp liber în plus ar fi/s-ar găsi şi pentru aşa ceva. Nu neapărat pentru îmbogăţirea noastră spirituală, dar sigur pentru o mai bună gimnastică intelectuală. […]