LECTURI ÎN VREMURI DE AUSTERITATE. Patru romane nu prea vesele

Joyce Carol Oates (n. 1938, Lockport, NY) este o scriitoare americană de mare notorietate, dar şi popularitate. Mai ales în SUA, mai puţin în lume. A scris şi publicat foarte mult, abordînd mai multe genuri şi diverse registre stilistice. A scris romane şi povestiri, şi-a încercat forţele şi în poezie şi în dramaturgie, nu a ocolit nici eseistica sau genul memorialistic. De parcă ar fi ascultat de un sfat – bun – al lui Picasso, cum îţi iese ceva foarte bine, te apuci de altceva. I-a reuşit bine, cu nuanţele de rigoare, mai în tot ce a scris. Totuşi, genul proxim şi marele talent şi l-a confirmat în proză. În România nu ştiu să i se fi tradus vreun volum înainte de 1989. Poate că a fost considerată prea sumbră în temele alese, cu o viziune pesimistă. Singurul criteriu care funcţionează bine în România este lipsa de criterii. După 1989 au fost cîteva bune intenţii – Firefox, la Leda –, dar abia acum, în ultimii doi ani, îi apar mai multe volume în colecţia „Biblioteca Polirom“. Ultima apariţie este Grădina plăcerilor lumeşti la Editura Polirom, 2012, traducere din limba engleză de Mihaela Negrilă şi – o frumoasă surpriză – o […]