Lege generală şi responsabilitate redacţională
- 12-08-2015
- Nr. 785
-
Ovidiu ŞIMONCA
- Editorial
- 2 Comentarii
Dacă o ideologie are ca rezultat crima şi caută să excludă, prin extincţie, categorii sociale şi popoare – asta înseamnă că este o ideologie extremistă, care iese din cadrele democratice. Ideologia extremistă trebuie sancţionată printr-o lege care să interzică asemenea manifestări şi simbolurile care o însoţesc, dar ce este cel mai important, din punctul nostru de vedere, ţine de responsabilitatea gazetarilor de a nu cultiva sau încuraja manifestări extremiste. Am scris-o de mai multe ori: absenţa moderării comentariilor de pe Internet este un fapt grav pentru o publicaţie care susţine democraţia. Comentariile trebuie moderate şi trebuie excluse cele care includ apeluri la violenţă, la ură etnică, la antisemitism. Nu poţi să te amăgeşti cu două tipuri de argumente: 1. s-ar incălca libertatea de expresie – libertatea de expresie este în pericol tocmai cînd Celuilalt i se spune să tacă şi este ameninţat; 2. asemenea comentarii ar fi „nevinovate“, ar aduna doar forme de frustrare, neştiinţă şi nepricepere – şi că acestea ar trebui neglijate, ignorate, nebăgate în seamă. Nu sîntem de acord cu acest tip de „argument“: orice comentariu în mediul virtual este destinat unui spaţiu public, cei care scriu sînt citiţi, mesajul lor se difuzează şi se perpetuează – […]
Cu ce instigă la ură etnică „Domnișoara Christina”, de exemplu? Credeți că o astfel de scriere provoacă genocid în România? Tind să cred că cei care pun astfel problema nu sunt chiar atât de inepți intelectual, ci doar rău intenționați. Și, da, avântul vostru de acum seamănă mult cu cel al tovarășilor voștri din anii ’50. Uite, mie îmi place Jurnalul lui Noica. Sunt fascist? Și dacă îl țin în bibliotecă și îl recomand și prietenilor, provoc ură rasială și genocid, tovarăși?
M-ar bucura un răspuns din partea voastră. Sper că nu cu biciul, ca la înaintașii voștri mult iubiți și realist-democrați.
P.S.: mare minune să apară comentariul, atâta timp cât trebuie să treacă de Comitetul Central. Asta e, trăiască cenzura! Și ridicolul!
bine scris si indraznesc sa spun, fundamentat, e textul domnului Ovidiu Simonca!
are Habermas o expresie, parca ii spune *atitudine obiectivista*..nu am citatul la indemana, el m-a dus cu gandul la sugestia grecilor, aceea de a te plasa in inaltul cerului si de-acolo sa privesti situatia…
si daca tot suntem la marturisiri de genul acesta sa va spun o intamplare de care mi-am amintit cititind articolul de fata…
m-am dus odata, acum cativa ani, la biblioteca unei universitati, am intrebat daca pot deveni cititor, raspunsul a fost evident afirmativ si am cautat sa imprumut *Ideologia germana*, vroiam sa verific un citat al lui Zizek, dau la calculator, la Marx, nimic, nu-l gasesc pe cetatean cu nici o lucrare, imi spun, nu au apucat sa-l introduca in baza de date,
ma duc la sala de fisiere, nu gasesc nici o fisa cu lucrari de Marx…intreb personalul, da din umeri, fara cota, cum sa-mi dea cartea?
ca sa vezi cum aerul anilor 50 nu ne-a parasit inca!
despre ce vorbim noi aici? despre reguli…dar cu spiritul cum ramane?