Nr. 785 (30)

Dacă o ideologie are ca rezultat crima şi caută să excludă, prin extincţie, categorii sociale şi popoare – asta înseamnă că este o ideologie extremistă, care iese din cadrele democratice. Ideologia extremistă trebuie sancţionată printr-o lege care să interzică asemenea manifestări şi simbolurile care o însoţesc, dar ce este cel mai important, din punctul nostru de vedere, ţine de responsabilitatea gazetarilor de a nu cultiva …

Aşa-numita „lege antilegionară“ (pe numele ei oficial complet, pentru cine are, totuşi, nevoie de informaţii, eventual ca să citească textul propriu-zis: „Legea nr. 217/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvîrşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii“) ar fi trebuit să producă încîntare şi …

Tare nu-mi place legea asta nouă-veche, 217/2015, care incriminează „promovarea persoanelor vinovate de săvîrşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război“ şi „interzice organizaţiile şi simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob“. Nu-mi place, în primul rînd pentru că nu ştiu ce înseamnă a promova cultul cuiva sau a ceva şi n-am văzut sintagma definită în lege; nu ştiu ce …

Anul acesta, pe 1 august, Gellu Naum ar fi împlinit 100 de ani. Cel mai complex reprezentant al suprarealismului românesc a fost deopotrivă cunoscut pe plan european, studiile la Sorbona şi prietenia cu Victor Brauner facilitîndu-i intrarea în grupul suprarealist al lui André Breton. Poet, prozator, eseist, dramaturg, traducător, Gellu Naum nu a lăsat în urma sa doar mii de pagini de literatură, a cărei …

Condamnarea lui Alexandru Vişinescu – fost director al Penitenciarului Râmnicu Sărat, plus restul de funcţii şi ticăloşii comise direct – la 20 de ani de închisoare, degradarea şi suspendarea unor drepturi civile reprezintă un început, chiar şi întîrziat, al Procesului Comunismului din România. Oricît ar fi fost comunismul autohton condamnat de Parlamentul României şi de concluziile Comisiei Tismăneanu, el, comunismul românesc, abia acum începe să …

A FOST Alexander Hausvater la Tel Aviv. Master Class-ul Internaţional de Arte Vocale şi Competiţia Zamboki, organizate de Primăria din Ierusalim, au avut loc în perioada 28 iulie-3 august, la Centrul Municipal de Muzică „Louis şi Tillie Alpert“ şi la Centrul Gerard Bechar din Ierusalim. Cu sprijinul ICR Tel Aviv, Alexander Hausvater a participat la eveniment în calitate de instructor dramatic şi a lucrat cu …

E caniculă și vacanţă judecătorească. Pînă și procurorul DNA responsabil de dosarul lui Victor Ponta e în vacanţă. Un bun moment ca întreaga presă, de la mic la mare, să fie cuprinsă de febra regalistă și să se declare zdruncinată de vestea că Principele Nicolae, singurul descendent direct bărbat al Regelui Mihai, a fost scos din linia de succesiune și i s-a retras titlul. Adică, …

„perdeaua e prinsă cu ace de propriile tale gene“ (Calea Şearpelui)   Măsura omenescului depinde adesea de tipul de ecran pe care îl interpunem între noi şi lume sau între noi şi interiorul nostru. Uneori privirea e un filtru solar care păstrează intacte obişnuinţele, prejudecăţile, suprafeţele. Alteori devine o lupă ce pătrunde scormonitoare dincolo, în nevăzut.   Elias Canetti, José Saramago, Ernesto …

În anii ’40, André Breton afirma că suprarealismul îşi mutase capitala de la Paris la Bucureşti. Şcoala suprarealistă ce îi avea ca reprezentanţi pe Gellu Naum, Ilarie Voronca, Saşa Pană, Stephan Roll (Gheorghe Dinu), Gherasim Luca, Dolfi Trost, Geo Bogza, Sesto Pals, Paul Păun, Virgil Teodorescu ş. a., s-a bucurat într-adevăr, în epocă, de un remarcabil prestigiu literar. Generaţia literară a acelor ani, alături de …

„El este... locuitorul unei lumi în care retorica a învins incontrolabilul dicteului automat.“ Gheorghe CRĂCIUN Călătoria Tot ce există şi se ştie Din marea lui călătorie Peste Oceanul Pacific E scris pe-un petic de hîrtie. Atît – şi altceva nimic.                          (Prima carte cu Apolodor)   Drumeţul incendiar îşi ascute luminile Ochilor în caietele cu statistici El îşi aranjează coafura în ceasornice (timpul e un …

Cei doi nu s-au întîlnit niciodată, şi totuşi o mare prietenie s-a legat între poetul rămas un neconsolat refugiat care, după ce a cutreierat continentul sud-a merican între 1949 şi 1962, s-a stabilit, în cele din urmă, în Statele Unite (la început, la Seattle, apoi la Honolulu, în Hawai), şi avangardistul de altădată, ajuns la vîrsta de aproape 60 de ani, stabilit în Israel. Baciu, …

Prin apariţia Anilor romantici, aţi dezvăluit părţi din biografia dumneavoastră, din viaţa dumneavoastră concretă. Sigur, în principiu, toate elementele de real, trecute prin filtrul rememorării şi al scrisului, capătă nuanţe ficţionale. Vă întreb: cît credit acordaţi vieţii reale ca să poată fi transformată în viaţă ficţională? Destul de puţin, chiar atunci cînd există o intenţie în acest sens. Viaţa reală nu poate fi transformată în …

Memoria ca istorie simultană Sensul ultim al memorialisticii nu este – cum s-ar putea crede – doar acela de a restitui în cheie subiectivă o perioadă de timp mai mult sau mai puţin uitată. Practica memorialisticii impune în primul rînd omul, rezistenţa şi reacţia acestuia la evenimente, la schimbările permanente pe care le aduce viaţa. Memorialistica este istoria simultană a omului. Istoria simultană …

Unul dintre marile cîştiguri ale schimbării la faţă a României din 1989 este şi faptul că producţia editorială şi plaja de răspîndire a titlurilor oferite de editurile româneşti sînt exponenţial mai mari şi mai diverse. Trecem şi peste posibilitatea de a achiziţiona cărţi străine, autori şi titluri dintre cele mai selecte, dacă nu şi altfel greu accesibile, trecem şi peste cumpărăturile directe online, pe Internet, …

Pînă în pragul trimiterii la tipar a celor două masive volume confesive Însemnările mele, apărute în aprilie 2014, la Editura Cartea Românească, au tot ieşit la iveală fragmente mai mari ori mai mici de manuscrise, uneori doar cîte o pagină răzleţită, ataşată întregului pe ultima sută de metri. Totuşi, nu totdeauna a mai fost posibilă reîntregirea consemnărilor. Un episod de tot interesul, relativ la o …

În 1989, clubul de fotbal al MAPN, Steaua Bucureşti, era singurul din Răsăritul Europei care disputase două finale ale Cupei Campionilor, cîştigînd una la penaltiuri în faţa lui CF Barcelona, şi pierzînd o a doua la scor, 0-4, în faţa unei alte superputeri fotbalistice occidentale, AC Milan. Clubul Armatei comuniste îşi mai trecuse în palmares Supercupa Europei, cu victorie în faţa excelentei echipe ucrainene Dinamo …

La penitenciarul Râmnicu Sărat, o spune şi Securitatea, nu prea era loc de informatori. Regimul de izolare individuală nu permitea asemenea „privilegii“ pentru administraţia închisorii, deşi au fost folosiţi informatori în situaţii speciale. Comandantul Alexandru Vişinescu era însă familiarizat cu tehnicile „speciale“ în puşcărie. A fost el însuşi ofiţer de contrainformaţii[1], într-un mic grup de securişti care lucrau în penitenciare. A fost instruit la şcoala …

Desfigurarea scopurilor, a formei, a practicii şi a funcţiilor procesului juridic este o notă distinctă a regimurilor comuniste. Cei incluşi în categoria duşmanilor – „obiectivi“, „ai poporului“, „ai statului“, „ai partidului“, „ai Uniunii Sovietice“ – erau condamnaţi înainte de judecarea procesului. Judecarea politică de tip partinic a duşmanilor, care era făcută în secret, prescria imperativ şi verdictul final al procesului juridic al cărui scenariu era …

Mircea Cărtărescu este astăzi, fără îndoială, unul dintre cei mai importanţi scriitori ai literaturii mondiale actuale. Chiar dacă în România ultimilor ani, alături de laude, el a fost adesea ţinta unor incredibile şi ruşinoase atacuri, restul Europei a ştiut întotdeauna să-l onoreze aşa cum se cuvine. În Germania, Mircea Cărtărescu a fost distins, numai în anul 2015, cu Premiul pentru înţelegere europeană, la Tîrgul de …

Norman Manea este, astăzi, unul dintre marii scriitori ai lumii; unul dintre puţinii a cărui umanitate – pusă la încercare de multiplele infernuri prin care a trecut, de la deportarea nazistă, copil fiind, pînă la persecuţia regimului Ceauşescu – a păstrat, poate datorită dureroasei şi neînvinsei sale ironii, o plenitudine şi un adevăr destul de rare printre scriitori, care – aşa cum spunea maestrul  Miłosz …

Marele paradox al artei contemporane e că, deşi este o devoratoare nesăbuită de bani capitalişti, se orientează, de regulă, spre tactici foarte critice faţă de valorile şi temeiurile societăţii care o susţine şi o sponsorizează. Această idee mi-a revenit în minte în timp ce parcurgeam sălile întinse ale Pavilionului 6 (din cadrul lui HelenExpo) – care a găzduit cea de-a V-a ediţie a Bienalei de …

Textele lui Bogdan Georgescu din această antologie nu sînt, propriu-zis, piese de teatru în sensul tradiţional al dramaturgiei, beneficiind de condiţia specifică dată de apartenenţa, concomitentă, la universul literaturii şi la cel al artei scenice. Dincolo de a fi doar un vehicul pentru circulaţia textelor dramatice în afara ariei restrînse a performării lor, publicarea în sine a unor astfel de piese a reprezentat, de-a lungul …

Cînd a apărut Metabolism sau cînd se lasă seara peste Bucureşti, s-a făcut loc pentru o discuţie despre cît de realist (mai) este, de fapt, noul cinema românesc. Problema o ridicase deja Alex Leo Şerban, în legătură cu cel de-al doilea film al lui Corneliu Porumboiu, Poliţist, adjectiv, despre care spunea că regizorul foloseşte realismul pentru a-l abstractiza, că într-adevăr nu dă sens cadrelor …

Nu ştiu dacă Dante Alighieri e primul care,-n De vulgari eloquentia, clasifică limbile în funcţie de particula afirmativă „da“. Conform acesteia, un idiom aparte e cel tedesc (sau, cum îi spunem noi, germanic), în care „da“-ul este jò. Sau, mai degrabă, era astfel la începutul lui Trecento, cînd îl înregistrează Dante… Altminteri, termenul acesta (care,-n engleză, este yes, iar, în germană, este ja) comportă …

La Orchestra Naţională de Tineret se rîde mult. Sînt tineri, se cunosc deja bine între ei şi, lucrul cel mai important, sînt legaţi de realizări deosebite pe scene de concert importante ale Europei, unde şi-au clădit un renume invidiat chiar şi de orchestrele profesioniste. Ceea ce face, însă, diferenţa în rîsul lor este faptul că acesta nu are sonoritatea neplăcută a băşcăliei sau a hazului …

Mă trezesc, cum se întîmplă uneori pe timp de caniculă, cu o melodie umplîndu-mi cutia craniană ca pe un difuzor intrat în rezonanţă cu surse îndepărtate. E Walk Like an Egyptian, piesa lui Liam Sternberg, de pe albumul Different Light (The Bangles, 1985). De ce mă duce Mnemosyne la acest moment de acum fix treizeci de ani? Şi brusc am revelaţia: Gradiva nu e memorabilă …

Avionul a aterizat cu întîrziere în Málaga, așa că în Granada, destinaţia mea finală, am ajuns pe timp de noapte, într-o atmosferă toropitoare de august. Am aflat de la început că e ușor să te rătăcești, pentru că străzile sale înguste, cu case albe și joase ce m-au trimis iniţial cu gîndul la peisajul din insulele grecești, formează un labirint care-ţi lasă senzaţia, ca în …

Aurel Cărăşel are una dintre cele mai prolifice evoluţii din fantastica românească postdecembristă, după ce a debutat în concursurile de literatură de anticipaţie din ultimii ani ai regimului comunist. Profesor de literatură cu un demonstrat interes pentru compilaţia didactică, autor de romane sf publicate în colecţii importante româneşti, promotor versatil în fandomul pre şi post-decembrist, Aurel Cărăşel şi-a găsit amplitudinea maximă, în opinia mea, în …

Romanul Miruna, o poveste a apărut în ediţie românească prima dată la Curtea veche Publishing în 2007, cu o prefaţă de Mihail Vakulovski. Volumul a primit Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti pentru anul 2007. Ediţia în limba engleză a fost publicată de Twisted Spoon Press în 2014, în traducerea lui Alistair Ian Blyth, şi a beneficiat de sprijinul programului TPS al Institutului Cultural Român. Versiunea …