Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
Leszek Kolakowski, exemplu de curaj
- 07-05-2009
- Nr. 473
-
Ovidiu ŞIMONCA
- SUPLIMENT
- 19 Comentarii
Editura Curtea Veche, cu sprijinul Institutului Polonez, reuşeşte în acest an o performanţă editorială de excepţie: să publice, pentru prima oară în limba română, cea mai importantă carte a filozofului Leszek Kolakowski, Principalele curente ale marxismului. Cartea aceasta, citată în numeroase bibliografii şi cursuri universitare – elaborate atît în România, cît şi în alte părţi ale lumii – destinate înţelegerii marxismului, devine accesibilă în limba română. Părerea noastră este că, în controversele privind esenţa marxismului, în dezbaterile de idei despre ce înseamnă „a fi de stînga“ sau „a fi de dreapta“, o lectură din Leszek Kolakowski este necesară. Această carte, Principalele curente ale marxismului, a apărut în trei volume, între anii 1976 şi 1978. O ediţie clandestină a circulat în Polonia în acei ani, sprijinind eforturile de trezire a conştiinţei naţionale anticomuniste, vizibile în Polonia prin acţiunile sindicatului „Solidaritatea“. Ediţia în limba engleză din 1978 a apărut la Oxford University Press, traducerea de astăzi de la Curtea Veche realizîndu-se după o reeditare, tot în engleză, apărută în 2005 la W.W. Norton&Company (semn că Kolakowski este un gînditor devenit deja un clasic pentru interpretarea marxismului şi care este mereu reeditat în Occident, pentru uzul lumii academice). Să amintim, în acest context, […]
To the one who names himself Jacob,
I wish to come into contact with you regarding some of the themes you bring up in your well-versed and highly politicized comments.
It is through a colleague of mine, who translated your Romanian into English for me, that I was able to distinguish your great potential in terms of rationalistic political and philosophical reflections on contemporary issues.
I wish to discuss certain subjects with you, with the goal of having you write an article or more for the American Journal of Political Science, in which I myself am a contributing author.
If you are interested, please write to me at
Domnule profesor, daca ar afla neoconsii puri si duri ca TRU M. Neamtu et ejusdem farinae ca sunteti inca partizanul unei „internationale conservatoare-liberale-social-democrate” inspirate de sloganul lui Jacques Derrida „liberate, egalitate, ospitalitate”, cred ca ar fi bai. Sau ca citati favorabil un op al noii stangi care se cheama Spectres de Marx.
Nici nu vreau sa-i pomenesc de „adevaratii conservatori” care v-au depasit deja pe dreapta.
Cand am spus ca ar trebui tradus volumul din 2005 My Correct Views on Everything ma refeream mai ales la dezbaterea din 1974 dintre Kolakowski si EP Thomson de unde provine si titlul. De ce ar fi urgenta tocmai aceasta traducere? Pentru ca in Romania avem un Guvern de stanga dupa toate dictionarele care e sprijinit de o elita de dreapta care, la randul ei, ii face prosti pe unii despre care ea zice ca e de stanga, desi ei nu recunosc nimic. Adica un tohu bohu efarant. Publicarea faimoasei Gegenuberstellund dintre Thompson si Kolakowski n-ar permite nu numai sa nee clarificam pozitiile dar poate si sa iesim din atmosfera de razboi rece in care am inghetat nu prea stiu din ce motive. Iar dezghetul nu poate veni numai dinspre o elita care practica un soi de darwinism cultural si care impune ierarhii suspecte in care sunt gratifiati cu calificativul de excelent A. Plesu si CPatrascoiu, Liiceanu si TRU, et j’en passe.
Va multumesc pentru raspunsuri.
PS: insistenta dvs de a ma numi „domn” sau „doamna” ma face sa cred ca va inselati asupra adrisantului. Mi se pare corect sa precizez, pentru a evita orice imbroglio, ca nu sunt domnul/ doamna care va sunt (sau nu) discipoli.
In primul rind, salut faptul ca dl Simonca a inserat aici datele bibliografice ale vol. 1 din trilogia lui Kolakowski aparuta la Curtea Veche. Traducatorul este dl profesor Dragan Stoianovici, cel care ne-a oferit si exceptionaala traducere a „Societatii deschise” de Karl R. Popper.
„Iacob” citeaza dintr-un articol al meu aparut in 2002. Exista si o traducere romaneasca, daca nu insel in „22”. Ma mentin un critic sceptic al ideologiilor „tari”, al oricarei forme de exclusivism politic ori doctrinar. Liberalismul conservator pe care il sustin este unul al moderatiei si fermitatii. Cred in necesitatea unei atitudini lipsita de orice ambiguitate in raport cu utopiile totalitare si originile lor intelectuale. Iata asadar ce scria Isaiah Berlin, cu care Kolakowski s-a aflat in raportui de calda prietenie dfespre acest subiect:
„The possibility of a final solution–even if we forget the terrible sense that these words acquired in Hitler’s day– turns out to be an illusion, and a very dangerous one. For if one really believes that such a solution is possible, then surely no cost will be too high to obtain it: to make mankind just and happy and creative and harmonious for ever– what could be too high a price for that? To make such an omelette, there is surely no limit to the numer of eggs that should be broken. … Some armed prophets seek to save mankind, and some only their race because of its superior attributes but whichever the motive, the millions slaughtered in wars or revolutions –gas chambers, gulag, genocide, all the monstruosities for which our century will be remembered–are the price men must pay for the felicity of the future generations.” („The Crooked Timber of Humanity”)
Dintr-o regretabila eroare de tehnoredactare, articolul a aparut fara datele cartii:
Leszek Kolakowski
Principalele curente ale marxismului
Volumul I: Fondatorii
Traducator: S. C. Dragan
Prefata de Vladimir Tismaneanu
Editura Curtea Veche, 2009, 360 p.
Volum aparut cu sprijinul Bibliotecii Institutului Polonez.
Dl/doamna „Iacob” are onestitatea sa rectifice jenanta gafa din postarea anterioara.
Sunt primul care sa sustin orice noua traducere din Kolakowski. Please contact me. Sa spunem insa limpede ca, ami ales dupa 1980, LK s-a despartit fara ambiguitati de orice varianta de socialism, ca a publicat eseuri esentiale in „Encounter”, „Survey” si „Commentary”, ca prefata la editia recenta din „Main Currents” nu lasa loc pentru nici un fel de „reconciliere” cu utopia marxista. LK nu este un marxist dezamagit, ci un anti-marxist consecvent (de orientare liberal-catolica). Cititi capitolul despre „Teoria Critica” si mai ales cel despre Marcuse din vol. III. Oricum, ma bucur ca „Iacob” aduce dezbaterea acolo unde discutam idei, nu chestiuni personale. Nimeni nu vrea sa-l „anexeze” pe Kolakowski undei platforme de partid: ar fi meschin, reductionist si aberant. Nimeni nu incearca un asemenea lucru cu opera Monicai Lovinescu. Acestea sunt proiectii anxioase, viziuni manicheiste: este evident ca o opera teoretica autentica nu poate fi niciodata redusa la partizanate facile.
Sper ca d profesor Tismaneanu imi va permite sa citez dintr-un eseu de-al sau din 2002 intitulat In Praise of Eclecticism:
Kolakowski\’s, Havel\’s, and Michnik\’s refusal to be pigeonholed in one stultified ideological formula stems precisely from this knowledge that, as Max Weber used to say, politics is a tragic territory of competition between many rival gods and demons, and none has the right to claim infallibility. So this discussion is about the role of ideas in an age of global communications and interactions, and the possibilities for recreating a universe of symbolic participation in which individuals can make rational choices in favor of opening the public space to more and more actors. The new eclecticism is thus rooted in a vision of post-nationalist inclusion, of civic universalism, and opposes any form of ethno-religious monistic fundamentalism. Fifty years ago, in an immensely influential essay on \”Political Ideas in the Twentieth Century,\” published in Foreign Affairs, Isaiah Berlin courageously formulated the need for overcoming ideological rigidities. In his view, what our age requires, \”is not (as we are often told) more faith, or stronger leadership, or more scientific organization. Rather, it is the opposite—less Messianic ardor, more enlightened scepticism, more toleration of idiosyncrasies.\”
Multe s-au schimbat intre timp dar sper ca Vladimir Tismaneau sa revina la o pozitie mai apropiata de cea exprimata in acest eseu.
Domnul profesor Tismaneanu imi poate da lectii privind violenta tonului si practica insinuarii. Pentru ca el este unul din cei care au introdus pamfletul universitar in cultura romana. Iar pe blogul personal profesorul Tismaneanu produce, gereaza si gireaza nenumarate atacuri la adresa inamicilor sai redusi la conditia de „pete” si „putejiciuni” si care sa vad acuzati de-a valma de „prostie, infatuare, ipocrizie, incapatinare de a trai in neadevar, ticalosie.” Pe acestia Profesorul Tismaneanu insusi ii trimite, deseori fara probe, in compania antisemitilor si a tortionarilor.
Pe de alta parte, mentionarea de catre mine a numelui lui Leszek Kolokowski intr-un context nepotrivit constitue o eroare de redactare, survenita in urma taierii unei fraze. Este totusi o gafa cu conotatii sinstre, pentru care imi cer iertare.
In ce priveste chestiunea de fond, nu doresc sa neg meritele profesorului Tismaneanu, care sunt indubitabie, dar am impresia ca inhamarea marilor constiinte ale epocii la o caruta de partid se face deseori abuziv. De exemplu, de ce nu s-ar traduce si recenta si foarte frumoasa carte a inclasificabilului Kolakovski – My Correct views on Everything, in care acesta isi exprima viziunea nuantata asupra marxismului? Daca imi amintesc bine, el spunea ca falimentul marxismului nu ar trebui sa duca la respingerea dogmatica a visului (marxist) a unei lumi mai juste. Ar fi un bun prilej pentru o dezbatere romaneasca asupra liberalismului si a criticilor sai. Iar transformarea lui Kolokowski intr-un fel de neoconservator „de-al nostru” de catre unii recenzenti nu serveste decat maniheismului, confuziei si intolerantei. Si mai e si nestiintifica.
Lasand de-o parte tonul si insinuarile, il/o informez pe cel/cea care semneaza „Iacob” ca nu am vreo informatie despre faptul ca Leszek Kolakowski nu ar mai fi viata. In plus, a vorbi despre Monica Lovinescu si Virgil Ierunca in termeni de „Monici” sugereaza o cel putin indoienica familiaritate. Cei doi respectati intelectuali au fost membri ai Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste, La fel si dl Ticu Dumitrescu.
Ce ar fi fost X fara comunism? Ce ar fi fost el fara anticomunism? De multe ori raspunsul la cele doua intrebari risca sa fie identic. Devenit monopol al unor functionari de partid si de stat, anticomunismul genereaza vaste strategii de autolegitimare in care sunt invocati pana si mortii intru cladirea unei cariere. „Cum mortuis in lingua mortua” a capatat un nou inteles. Iar cum Monicii, Kolakowski, Ticu nu mai au drept la replica, sunt etalati impudic intr-o simonie generalizata. Chiar si postum, ei apar in ziare ca furnizori de indulgente si de certificate de conformitate ideologica, fiecare semn de recunoastere, public sau privat, fiind exploatat publicitar. De la inaltimea sa, X poate adera si la illeitism, contabilizandu-si impersonal encomioanele adulatorilor. Dar nu este de ajuns. Anticomunismul serveste si la delegitimarea adversarilor, diabolozati ca stalinisti resentimentari, antisemiti reziduali sau simple « putejiciuni ». Distinctia prieten-dusman isi arata aici adevarata productivitate. Insulta cea mai groasa e prezentata ca « excellent argument », propaganda desantata e promovata la rangul de « fina observatie » iar carisma liderului serveste de alibi pentru orice preaomenesti fapte penale. Intr-o incordare ultima, elita bienpensanta a blogurilor triumfa asupra balaurului spectral al unei stangi inventate exnihilo et adhoc, iar plebea nerecunoscatoare e admonesctata doctoral pentru insuficiente bibliografice fiind expulzata in neantul din care provine. Iar noi, cei care am murit, nu-i asa, in temnite si la revolutie, stim acum si de ce.
Stimate domnule Tismaneanu,
A fost o decizie redactionala de a nu publica „Prefata” dvs. Cita vreme prefata este publicata in primul volum, iar primul volum este in librarii de circa o luna si jumatate, am considerat ca nu se mai justifica publicarea acestei „Prefete”, care era deja cunoscuta de cititori.
In Suplimentul realizat in colaborare cu Institutul Polonez nu mai exista nici un text care sa fi fost publicat, in limba romana, in alta parte (intr-o publicatie sau intr-un volum). Suplimentul contine 3 articole inedite, scrise special de polonezi, si destinate cititorilor de limba romana ai revistei „Observator cultural”. Mai exista citeva avanpremiere ale unor carti scrise de mari ginditori si scriitori polonezi, care vor aparea la Humanitas, Polirom si Curtea Veche. Acele fragmente nu sint cunoscute de publicul romanesc, au rolul de avanpremiere editoriale.
In ce priveste, implicarea dvs. in proiectul Kolakowski, nu va contest acest lucru. Asa cum eu insumi am aratat in aceste „comentarii”, si asa cum alti cititori au precizat calitatea dvs. de initiator al traducerii acestor scrieri, cred ca e foarte bine ca exista o editie in limba romana din „Principalele curente ale marxismului” in care sinteti implicat. Dar, la fel de important, este sa remarcam ca editia Kolakovski apare prin efortul comun al mai multor persoane si institutii. Si, ceea ce este, cred, cel mai important, trebuie sa punem pe primul plan opera si viata lui Leszek Kolakowski. In acest sens am considerat ca intr-un Supliment destinat autorilor polonezi prezenti in spatiul romanesc, este important de amintit exemplul de curaj pe care Kolakowski l-a dovedit pe tot parcursul vietii. Nota mea nu vrea sa concureze sau sa se substituie „Prefetei” dvs. Este, pur si simplu, intr-un spatiu mult mai restrins (3.500 de semne), o privire catre exemplara biografie a lui Leszek Kolakowski. Daca dvs. si alti cititori credeti ca eu am gresit vorbind despre aceasta trilogie, deja mi se pare foarte grav. Chiar nu cred ca doar anumite persoane trebuie sa vorbeasca despre Kolakowski (la ICR sau in alta parte), iar altele sa taca, sa primeasca si sa repete ce a ati spus sau scris dvs. Cred ca intelegerea lui Leszek Kolawowski va fi cit mai cuprinzatoare in spatiul romanesc, cita vreme tot mai multi jurnalisti din presa culturala vor scrie despre aceasta editie (chiar si intr-o nota). Pina la urma, noi, ca revista, prin semnatura pe care mi-am asumat-o, n-am facut decit sa popularizam un proiect extrem de important pentru gindirea politica a secolului al XX-lea, proiect care, asa cum spuneam in nota, poate sa ofere mai bune conditii pentru dezbaterile de idei despre „stinga” si „dreapta”. Viata lui Kolakovski ofera si tusantul exemplu despre ce a insemnat rezistenta anticomunista poloneza si cum, in exil fiind, Kolakovski s-a simtit polonez si s-a aflat impreuna cu cei care incepeau sa actioneze fatis impotriva comunismului.
Cu stima,
Ovidiu Simonca
„In revista Observator Cultural, dl Ovidiu Simonca reuseste performanta de a scrie despre lansarea cartii lui Kolakowski la Institutul Cultural Roman fara a aminti NUMELE celor care au luat cuvintul (cu exceptia ambasadorului Poloniei). O fac EU aici: H.-R. Patapievici, VLADIMIR TISMANEANU, Catalin Avramescu, Ioan Stanomir. La fel de “obiectiva” este si prezentarea volumului: nu se spune ca exista o prefata (semnata de MINE) nici ca VLADIMIRTISMANEANU a fost/este initiatorul si coordonatorul proiectului de publicare a trilogiei kolakowskiene. As aminti, in acest context, ca primul text de Leszek Kolakowski (tradus de MINE) in limba romana a aparut in 1987.
Pentru o revista precum OC consider ca este o nota foarte proasta faptul ca isi transforma obsesiile politice in mistificari bibliografice. A nu mentiona prefatatorul si persoana care a pus pe picioare intreg proiectul de traducere a Principalelor Curente in limba romana este echivalentul eliminarii personajelor din fotografii in functie de fluctuatiile liniei de partid. O. Simonca pare doct in Kolakowski dar evident a uitat de Kundera. Oare zecile de studenti prezenti in sala ICR la lansare si care au cumparat volumul au gandit la fel de \’puritan\’, separand persoanele de fata (si ce au spus), in special pe V. Tismaneanu, de demersul in sine, de evenimentul cultural al lansarii trilogiei lui Kolakowski? La lansare/dezbatere au participat doi profesori ai FSP (C. Avramescu si I. Stanomir), a vorbit Horia Patapievici (si apoi a scris peste 2 zile un articol), V. Tismaneanu a tinut o prelegere despre opera si viata lui L. Kolakowski (fara sa se foloseasca de Wiki sau comunicatul/webpage-ul organizatorilor precum altii). Daca OC este interesat exclusiv in promovaraea lui L. Kolakowski in Romania de ce nu nu este importanta receptia acestei carti in spatiul intelectual romanesc? Sau, dupa cum ne spune printre randuri OS, evenimentele ICR sunt marcante si mentionabile pe nenumarate pagini numai daca sunt organizate in colaborare cu OC si/sau ed. Polirom?
Domnule Simonca:
Este un fapt ca am fost initiatorul proiectului de traducere ea trilogie lui Kolakowki in romaneste, ca am fost direct implicat in selectarea echipelor de traducatori (am lucrat in acest sens cu dl Gr. Arsene), ca am scris prefata primului volum si voi scrie prefete la urmatoarele doua volume. Lucrul acesta este stiut chiar de Leszek Kolakowski care cunoaste implicarea mea in publicarea scrierilor sale in Romania.
De asemenea, am acceptat solicitarea d-lui Jaroslaw Godun, directorul Institutului Cultuiral Polonez, ca prefata sa fie inclusa in Suplimentul OC despre Polonia. Am constatat cu stupoare ca nu a fost inclusa, nu este pomenita, nu mi s-a oferit nici o explicatie in acest sens etc Aveti adresa mea e-mail, am colaborat in trecut. Daca stiam din timp ca textul meu va fi „deleted”, l-as fi publicat in alta revista.
In rest, va asigur ca nu asteapta nimeni de la Dvs sa faceti parte din vreo „turma a gindirii” cum elegant va exprimati. Eu unul astept insa onestitate intelectuala. E prea mult?
Vladimir Tismaneanu
Puteti sa-l citit cum doriti, in orice cheie pe Leszek Kolakowski, dar
Leszek Kolakowski apare in romaneste prin coroborarea unor eforturi comune. Cele trei volume, sub titlul „Principalele curente ale marxismului”, vad lumina tiparului, prima oara in limba romana:
– la propunerea domnului Tismaneanu;
– cu sprijinul financiar al Institutului Polonez;
– cu spijinul diplomatic al Ambasadei Poloniei;
– prin daruirea editurii Curtea Veche, care asigura o excelenta traducere si redactare, adaugandu-se rapiditatea aparitiei;
– prin sprijinul revistei „Observator cultural”, care popularizeaza lansarea si prezinta personalitatea lui Leszek Kolakowski intr-un „supliment” cu deschidere catre Polonia si catre Romania.
Toti merita felicitari! Conteaza rezultatul si produsul editorial, care este unul foarte bun si extrem de util celor care vor sa inteleaga marxismul.
Kolakowski nu poate fi citit de oricine? Il citim numai dupa ce facem o adanca plecaciune catre V. Tismaneanu? Sa-i pupam si mana? La ce e buna libertatea, despre care Kolakowski are pagini impresionante, daca suntem obligati sa-l parcurgem pe filosoful polonez numai \”la pachet\” cu Vladimir Tismaneanu?
Mi se pare incredibil sa se ceara unui jurnalist sa NU UITE sa mentioneze lansarea de la ICR. Ovidiu Simonca a facut, cum singur a spus-o, o nota, destinata unui supliment despre cultura si civilizatia poloneza. Vigilentii de serviciu ii cauta nod in papura. Fratilor, acel \”supliment\” era despre polonezi, nu despre cat de mare si cat de tare este Vladimir Tismaneanu. Huo, ofticosilor! Bucuria cititului si descoperirea unor noi autori tin de libertatea spiritului. Sau, vorbind despre Kolakowski, trebuie periat si V. Tismaneanu? Ca, deh, el e cel mai mare si mai tare…
Ca cititor, ma intereseaza ca traducerea din „Principalele curente ale marxismului” sa fie dusa la bun sfarsit, sa apara si celelalte doua volume. Mai ales al III-lea volum, „Decaderea”, de care amintiti in articol, ma intereseaza cu precadere. Succes editurii Curtea Veche in demersul editorial pe care l-a inceput! Felicitari Institutului Polonez ca sprijina financiar si sustine prin actiuni de PR aceasta aparitie editoriala! Cred ca e foarte bine ca in suplimentul „Polonia contemporana” a aparut semnalata aceasta carte.
Dragi cititori,
Va rog, nu mai fiti atit de iritati. Prefata volumului I ii apartine lui Vladimir Tismaneanu. Nu ma feresc sa scriu numele lui.
Dar, va rog sa retineti, nota mea era inclusa in Suplimentul „Polonia contemporana”. Deci, am pus accentul pe personalitatea lui Leszek Kolakowski. Vladimir Tismaneanu este un admirator al lui Leszek Kolakowski, i-a consacrat ginditorului polonez o suita de articole si studii, inca inainte de 1989. Dar, pot fi si alti cititori, printre care ma numar, care sa-l admire pe Leszek Kolakowski… Asa cum se observa si din nota mea, poti sa-l descoperi si sa-l citesti pe Kolakowski fara sa fii influentat de Vladimir Tismaneanu. Asa, pur si simplu, pentru ce a insemnat ginditorul polonez in rezistenta anticomunista din Polonia. Nu-mi doresc sa intru intr-o „turma a gindirii”, sa ma plasez in spatele domnului Tismaneanu, sa-l ingin, tot ce admira el sa admir si eu, tot ce nu suporta domnia sa, sa nu suport si eu… Asemenea mimentisme intelectuale nu cred ca sint necesare unei reviste.
Eu am dorit sa scriu despre Leszek Kolakowski in Suplimentul „Polonia contemporana”, editat impreuna cu Institutul Polonez. Mi s-a parut, reiese acest lucru si din notita, ca este un eveniment editorial de exceptie. Cred ca lucrul cel mai important este aparitia editiei romanesti. Conteaza si „Prefata”, dar remarcabila este prezenta lui Leszek Kolakowski in limba romana, cu cea mai importanta lucrare a sa, „Principalele curente ale marxismului”. Intreb: e nevoie sa vorbim, din nou, despre Vladimir Tismaneanu sau putem sa facem lectura din Leszek Kolakowski cu capul nostru propriu?
Despre lansarea de la ICR, revista noastra a publicat o stire in numarul din 26 martie. Reproduc stirea asa cum a aparut in „Observator cultural”.
” Lansare Leszek Kolakowski.
Luni, 23 martie, la Institutul Cultural Român, a avut loc lansarea primului volum al trilogiei filozofului polonez Leszek Kolakowski, Principalele curente ale marxismului. Fondatorii, apărut la Editura Curtea Veche. Lansarea a fost urmată de o dezbatere, în cadrul căreia au luat cuvîntul: Vladimir Tismăneanu, profesor la Universitatea din Maryland, SUA, preşedintele Comisiei Prezidenţiale Consultative pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romånia, Horia-Roman Patapievici, preşedintele Institutului Cultural Romån, şi Cătălin Avramescu, profesor, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti. La eveniment au participat ambasadorul Republicii Polone, Wojciech Zajaczkowski, şi directorul Institutului Polonez, Jaroslaw Godun. Leszek Kolakowski este unul dintre cei mai importanţi filozofi ai celei de-a doua jumătăţi a secolului al XX-lea. Trilogia sa, Principalele curente ale marxismului, este o lucrare fundamentală pentru înţelegerea istoriei intelectuale a marxismului european, prezentînd geneza gîndirii lui Marx şi Engels, precum şi o sistematică expunere critică a conţinutului teoriei marxiste.”
Cu cele mai bune si relaxate ginduri,
Ovidiu Simonca
trist reportaj, dle simonca. ati uitat cine a participat la lansare? patapievici, tismaneanu, avramescu, stanomir va indispun atit de tare incit nici macar obiectivitate jurnalistica nu puteti avea? prefata lui tismaneanu, cel care de departe a tinut cea mai informata si inteligenta alocutiune la lansare, nu merita mentionata?
este extraordinar ca L. Kolakowski a aparut in romaneste. adaug la materialul informat al dlui Simonca faptul ca unul dintre cei care s-au luptat ca opera ganditorului polonez sa apara in romana a fost Vl. Tismaneanu.