Licitaţiile de artă în România şi în lume
- 01-04-2011
- Nr. 569
-
Mihai PLĂMĂDEALĂ
- Arte
- 0 Comentarii
Piaţa mondială de artă este sinonimă cu numele a două principale „teatre“ de desfăşurare a tranzacţiilor: casele de licitaţie Sotheby’s şi Christie’s. Milionul de dolari pentru o lucrare reprezintă un anunţ obişnuit în cadrul evenimentelor organizate sub egida acestora. Dolarul este moneda consacrată a licitaţiilor, datorită participărilor asiatice. Numele artiştilor, calitatea lucrărilor, criteriile de alcătuire a loturilor, cataloagele, reclama şi participarea cumpărătorilor sau a publicului transformă licitaţiile propuse din simple mijloace de tranzacţie a lucrărilor (a operelor) de artă în adevărate spectacole. Succesul este pe măsură: în ultimii cinci ani, sumele vehiculate prin cele două brand-uri au fost în jurul unui miliard (anual), ceea ce reprezintă cam 75 % din sumele totale tranzacţionate în lume. Începînd cu 1990, noile generaţii de colecţionari investesc din ce în ce mai mult în arta postbelică şi contemporană, tendinţă impusă de investitorii pieţei asiatice, amintite anterior. În momentul de faţă, China este pe primul loc în privinţa acestor investiţii, devansînd Statele Unite, Marea Britanie şi Franţa. De altfel, în 2007, nu mai puţin de 36 de artişti chinezi se aflau în topul celor mai bine tranzacţionaţi 100 de artişti din lume, după cotaţia Artprice. Artistul simbolist şi suprarealist Zhang Xiaogang (născut în 1958) se […]