Nr. 569 (31)

A FOST   - Mari muzicieni ai viitorului. Radio România Muzical a inaugurat, pe 26 martie, un nou proiect – „Mari muzicieni ai viitorului“ –, emisiuni-concert ce-şi propun să prezinte publicului interpreţi de valoare ai tinerei generaţii, români, dar şi străini. Emisiunile-concert au loc lunar, sîmbăta, de la ora 17.00, la Muzeul Peleş din Sinaia, şi lunea, de la ora 18.30, la Muzeul „George …

1. Trebuie să stai mult timp singur ca să poţi auzi lumina. Trebuie să-ţi laşi nările în strujeni ca să simţi cum miros îngerii după-masă. Trebuie să baţi cuie în zid, şi zidul trebuie să fie roşu ca zahărul din copilărie, ca să auzi cum cade o unghie de crin. Trebuie să-ţi aureşti manşetele cămăşii cu fîntîni ca să atingi inocenţa. Şi mai trebuie, …

Pe lîngă toate evenimentele politice sau culturale ce se derulează în jurul nostru, o mică scenetă ne-a atras atenţia în mod deosebit. Televiziunile româneşti au transmis cu multă asiduitate o mică păţanie de la Piteşti. Unde liderul democrat-liberal şi premier deopotrivă, numitul Emil Boc, era prezent pentru a sprijini alegerile mahărilor locali ai partidului. Trecem peste detaliile cu delicii ale acestor manifestări cultural-artistic-politice (ca să …

Observam, apropo de apariţia volumului coordonat de Victor Neumann şi Armin Heinen, Istoria României prin concepte. Perspective alternative asupra limbajelor social-politice (Iaşi, Editura Polirom, 2010, 528 p.), piedicile pe care le scoate în calea noastră specificul istoriei sociale şi intelectuale româneşti. Putem astfel constata cît de departe sîntem de seriozitatea de tip germanic a formulei lui Koselleck, care se traduce – în termenii unei …

Luni, 28 martie 2011, la Teatrul Odeon, s-a desfăşurat Gala Premiilor Observator cultural 2011. S-au acordat nouă premii, dintr-un total de 27 de nominalizări, la cinci categorii. Juriul de anul acesta a fost alcătuit din Paul Cernat, Caius Dobrescu, Antonio Patraş, Iulia Popovici şi Carmen Muşat (preşedintele juriului). Laureaţii Premiilor Observator cultural 2011 Debut: Raluca Dună, Eu, Autorul. Reprezentări auctoriale în literatură şi pictură. …

Premiul pentru Debut Carmen Muşat: „Eu, Autorul este o carte cu totul şi cu totul specială pentru că Raluca Dună construieşte o teorie literară la intersecţia dintre artele vizuale şi literatură. Nu şi-a ales o temă comodă, dar cu inteligenţa ei tăioasă, cu erudiţie, cu spirit critic a ştiut să decupeze dintr-o foarte bogată bibliografie a temei acele elemente care i-au servit demonstraţiei“. …

La sfîrşitul cărţii lui Peter Ackroyd, consacrate ultimilor ani din viaţa lui Wilde, intitulate chiar Last Testament of Oscar Wilde, protagonistul, aflat în exil şi respins de o societate prea puţin dispusă să-l înţeleagă, îşi dorea – privind acest lucru ca pe o posibilă şansă de salvare – să poată simţi şi trăi în sufletul altei fiinţe umane, să se transforme în altcineva, identificîndu-se astfel …

Voi intra într-o poveste, o poveste care se va învîrti în jurul meu, care mă va încercui, care mă va devora, nu va fi o romanţă, nu va fi o legendă, îmi voi îndrepta vocea spre tine, nu sper să obţin nici o iubire, nici o intrigă, voi purta masca unui chip inocent. Nina Bouraoui este una dintre cele mai apreciate şi traduse scriitoare franceze …

Acum trei ani, în 2008, Mircea Ivănescu primea Premiul „Gheorghe Crăciun“ pentru Opera Omnia, acordat de revista Observator cultural. Poetul n-a putut ajunge la Bucureşti, trimiţînd un emoţionant mesaj către spectatori şi cititori. Acum mai bine de un an, pe 19 martie 2010, Observator cultural publica un interviu cu Mircea Ivănescu, marele poet retras la Sibiu. Interviul, realizat la Sibiu de Doina Ioanid, un …

Din cînd în cînd, sînt întrebat: „Chiar îţi place poezia lui Mircea Ivănescu?“. Da, îmi place poezia lui Mircea Ivănescu. Dar la fel de mult îmi place şi omul. Cînd, acum 10-15 ani, mi s-a cerut să-mi aleg un „partener“ dintre cei mai în vîrstă – pentru un „duplex“ înVineri, de mult dispărutul supliment al Dilemei (păcat, era chiar bun!) –, am spus pe …

Pentru mine, poezia lui Mircea Ivănescu este sursa unei enigme imposibil de dezlegat. De cîte ori citesc un poem al său încep să pun la îndoială existenţa lumii în care trăim şi să dau crezare spaţiului, părţii de existenţă, fragmentului de viaţă din poemul pe care tocmai îl citesc. E straniu să locuieşti în poemele lui Mircea Ivănescu. Dacă m-ar întreba cineva ce anume …

Versuri de aşezat într-un anume loc din poemul Coborîrea din maşină   el are 13 pisici şi nu-i spun numele   ne-am întîlnit întîmplător prin castel o dată chiar pe terasă, îmi amintesc, într-o marţi cînd ploaia spărsese cîteva geamuri de obicei îl zăream pe înserat pornind înspre gară avea tren întotdeauna dimineaţa dar mergea cei 9-10 km pe jos apoi se zgribulea într-o …

În articolul de săptămîna trecută, scriam că mitologia literară susţine că poetul Mircea Ivănescu nu se prea deplasează, ba chiar că nu ar mai fi părăsit Sibiul, în care eu am ajuns doar în trecere, tocmai din 1972, cînd s-a stabilit acolo, venind din zgomotosul Bucureşti, din Vavilonul de pe Dîmboviţa. Ştiu sigur că e doar mitologie această nondeplasare în afara Cibinului a marelui …

O frumoasă, elegantă şi mustoasă carte-album le este oferită cititorilor care chiar mai au stare pentru a percepe bucuria sosirii primăverii; cei care au o anume stare de graţie pentru magnoliile înflorite de pe bulevardul Dacia sau din strada Dragoş Vodă (unde vom descoperi cea mai cea magnolie din întregul Bucureşti) sau pentru cireşii înfloriţi pe model japonez, te miri unde, prin diverse …

Moartea a învins de multe ori viaţa la Odessa. O moarte violentă, amară, imprevizibilă, rece, neînduplecată – dacă aceste alegorice apelative nu sînt cumva ale oricărei morţi în sine. Fie că a fost vorba despre epidemia de ciumă (1812-1813) din vremea contelui Mihail Voronţov, de pogromul de la începutul secolului al XIX-lea (1905) sau de exterminarea evreimii din oraş (1941-1942), comunitatea locală a experimentat …

Fenomen istoric al secolului al XX-lea, generat de crizele structurale de după Primul Război Mondial, fascismul a provocat o dezbatere de tip academic încă din primele faze ale manifestării sale. Despre o reflecţie substanţială asupra acestuia nu se poate vorbi decît după prăbuşirea sa politico-militară. Condiţiile (semi)liberale ale spaţiului academic de tip occidental au permis o reflecţie în care destructurarea mecanismelor de funcţionare a fascismului …

Ernst Jünger despre prietenul său, filozoful Carl Schmitt (în Grădini şi drumuri. Însemnări caucaziene, Polirom, 2002): „Atrăgător la C.S. e că, deşi trecut de cincizeci de ani, se mai poate mira. Majoritatea oamenilor înregistrează în viaţă, foarte de timpuriu, un fapt nou doar în măsura în care acesta se află în relaţie cu sistemul sau chiar cu interesele lor. Le lipseşte plăcerea în faţa fenomenului …

Cum a devenit acceptabil să furi? Ce s-a întîmplat cu ruşinea şi vinovăţia, mecanismele prin care societatea inhibă şi controlează comportamentele indezirabile? Cum a fost ridicată ideea de „a te descurca“, o variantă a principiului „scopul scuză mijloacele“, la rangul de virtute morală?   Vasile Morar scrie despre moralitatea elementară, cea pe care o primim în fragedă copilărie şi care, după ce este interiorizată, …

Teatrul Naţional „Radu Stanca“, Sibiu D’ale carnavalului de I.L. Caragiale Regia: Silviu Purcărete Scenografia: Dragoş Buhagiar Light design: Silviu Purcărete şi Dragoş Buhagiar Muzica originală: Vasile Şirli Cu: Nicu Mihoc, Constantin Chiriac, Adrian Matioc, Marius Turdeanu, Liviu Pancu, Cristian Stanca, Cristina Ragos, Raluca Iani, Serenela Mureşan, Ofelia Popii, Pali Vecsei şi: Mihai Coman, Florin Coşuleţ, Adrian Neacşu, Cătălin Pătru, Edi Pătraşcu, Viorel Raţă, Cristina …

Deconcertant spectacolul lui Radu Penciulescu. Aproape nimic n-a mai rămas din patosul, din violenţa sentimentelor care impregnează textul. Să le elimini poate fi perfect legitim. Cu condiţia să pui altceva în loc, să dai o altă cheie. Regizorul îşi explică în caietul-program viziunea şi totul pare coerent şi limpede. George Banu contextualizează, pregăteşte, explică şi el. Dar divorţul e uriaş între intenţie şi comentariul …

La a patra ediţie a Festivalului de film documentar dedicat drepturilor omului One World Romania (16-21 martie), am discutat cu doi invitaţi străini şi cu directorul acestui eveniment anual. Documentarul, ultimul gen liber Interviu cu Erik Gandini, cineast italiano-suedez (Videocracy) Care este, în opinia dumneavoastră, misiunea cineastului documentarist? Unii oameni continuă să creadă că documentarul ar trebui să fie mai „neutru“, dar, din punctul …

Cum să nu fii fericit cînd vezi sau revezi un Brâncuşi, un Henry Moore, un Chagall, un Bonnard sau un Georges de la Tour? Îi admirăm, desigur, împreună cu o puzderie de mari artişti ce sînt invitaţi să facă o gardă de onoare artiştilor contemporani, căci ei sînt adevărata miză ce trebuie promovată la noul Centru Pompidou din Metz.   Clădirea este realizarea inspirată a …

SMB (Salonul Mic Bucureşti) a crescut ca participare la a V-a ediţie, precum coca bună, cam de 15 ori. S-a extins dincolo de Bucureşti şi a convocat vîrste de la masteranzi la octogenari. Îşi merită subtitlul de mixed-media şi semnalăm prezenţa elaborată a ceramicii şi a textilului (pe lîngă sculptură, obiect, bricolaj, fotografie). Dimensiunile (de 50 cm, eventual x 3, pentru maximum patru lucrări …

A trebuit să ajung în Israel pentru a avea ocazia să citesc Dilema veche în versiunea ei imprimată; o adevărată plăcere în comparaţie cu lectura pe calculator. În numărul pe care-l am în faţă (369, din 10-16 martie 2011), găsesc în supliment dosarul dialogului dintre Andrei Pleşu şi Adam Michnik. Pare extrem de interesant, mai ales pe fundalul aceluia dintre Gabriel Liiceanu şi Herta Müller, …

Piaţa mondială de artă este sinonimă cu numele a două principale „teatre“ de desfăşurare a tranzacţiilor: casele de licitaţie Sotheby’s şi Christie’s. Milionul de dolari pentru o lucrare reprezintă un anunţ obişnuit în cadrul evenimentelor organizate sub egida acestora. Dolarul este moneda consacrată a licitaţiilor, datorită participărilor asiatice. Numele artiştilor, calitatea lucrărilor, criteriile de alcătuire a loturilor, cataloagele, reclama şi participarea cumpărătorilor sau a publicului …

În perioada 1-21 aprilie 2011, pianistul Horia Mihail va susţine, sub titlul Pianul călător, un turneu extraordinar de recitaluri în 12 oraşe din România, pe urmele călătoriei lui Franz Liszt în Ţările Române. Recitalul bucureştean din 15 aprilie va marca plecarea unui pian de concert, care va călători alături de muzician în patru oraşe ce nu dispun de un instrument performant. La sfîrşitul turneului, pianul …

Recenta dezvăluire a plagiatului comis de Umberto Galimberti din lucrarea lui Noica Şase maladii ale spiritului contemporan ridică mai multe teme de reflecţie. În primul rînd, este uimitoare tăcerea mediului intelectual şi cultural atît de la ei, cît şi de la noi, deşi ştirea a fost preluată imediat de către ziare, televiziuni sau agenţii de ştiri. Cînd spun „tăcere“ am în vedere o dezbatere, …

Final Frontier s-a numit primul tîrg de carte SF & Fantasy de la noi, organizat de Bookblog (bookblog.ro) în parteneriat cu Societatea Română de Science Fiction și Fantasy (SRSFF, srsff.ro), în zilele de 26 și 27 martie, la Muzeul Țăranului Român.   Așteptările au fost modeste, cinstit vă spun. Nu știu de ce. Mă gîndeam că nu se va putea face destulă vîlvă pe …

Expediţie pdf în fişierele Deleanu referitoare la pompieri – o realitate şi o lume specific central-europeană – nu îmi dau mare lucru. Practic nu găsesc iniţial nici o referinţă la pompieri. Puţin probabil ca la mijlocul secolului al XIX-lea Timişoara să nu-i fi avut. Exclus! Este probabil o defecţiune de căutare printre cele peste 19 mii de fişiere scanate. Revin! Caut incendiu şi găsesc la …

Miercuri a apărut la chioşcurile de presă noul număr al săptămînalului Observator cultural – 312 (570), 7-13 aprilie 2011. Din cuprins: „Despre profesori, dincolo de cazul Groşan“ – editorialul revistei semnat de Ovidiu Şimonca; tot despre Ioan Groşan scrie şi Liviu Ornea, la rubrica sa, Bifurcaţii, comentariul politic săptămînal al scriitorului Bedros Horasangian se intitulează: „Emil Boc, Crin Antonescu, Victor …

Acest Supliment se regăseşte la intersecţia dintre „CNDB – Pune-ţi o dorinţă“ şi „Jos din turnul de fildeş, înapoi pe metereze“, temele celor două dezbateri pe care Observator cultural le-a organizat, la Centru, de la începutul acestui an.   La începutul acestui an, Mihai Mihalcea urma să părăsească postul de director al Centrului Naţional al Dansului Bucureşti – ceea ce lansa (şi a lansat) …