Literatura la 100°C
- 19-04-2007
- Nr. 368
-
Florina PÎRJOL
- Literatură
- 0 Comentarii
Emil IVANESCU Artistul si Moartea Editie si postfata de Raluca Duna Prezentari de Matei Calinescu, Alexandru George si Alexandru Vona Editura Institutul Cultural Roman, Bucuresti, 2006, 370 p. N-o sa va ascund faptul ca am citit scuturata de umori aceasta carte pe care nici n-o prea vad, de altfel, citita la rece. Sigur, e natural sa-i iubim pe scriitorii cu care sintem afini, iar ceilalti doar sa ne placa superficial. insa, veti ride, m-am surprins citind Artistul si Moartea cu ochii creduli ai contemporanilor lui Werther. Urmeaza o sinucidere in spirit critic, adica o dezvelire a calciiului comentatorului. Narcisismul rafinat si distilat intr-o stilistica stranie, intortocheata, amestecul de cinism si candoare, optiunea pentru genurile „slabe“ (jurnal, corespondenta, „teatru interior“) si notatia preponderent aforistica, densa reprezinta motivatiile unei astfel de lecturi personalizate, dublata de o enumerare in surdina a minusurilor ei. Concluzia: interbelicul „minor“ si-a suplimentat un loc pentru fratele lui Mircea Ivanescu. La loja. Produsul unei generatii E posibil ca empatia sa vina si din nefericita rezolvare biografica a dramei scriitorului care imprima textelor o doza suplimentara de dramatism. Privite in lumina finalului autoprovocat (diferit substantial de cel al lui Urmuz, bunaoara, cu care autorul a fost comparat ca indrazneala […]