Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
„Lui Paul Gherasim şi lui Horia Bernea nu le-am făcut nici un rău“
Interviu cu Petru ROMOŞAN
- 06-08-2009
- Nr. 486
-
Ovidiu ŞIMONCA
- POLEMICI
- 4 Comentarii
Aţi semnat un angajament cu Securitatea? Da. O hîrtie de 3-4 rînduri, scrisă în 29 septembrie 1987, şantajat de colonelul Budecă. A doua zi dimineaţa, nevastă-mea pleca spre Berlinul de Est, în direcţia Paris. Dacă nu semnam angajamentul, îi ridica paşaportul, nu putea pleca. Ce a presupus angajamentul şi ce aţi făcut mai departe? Aţi rămas în legătură cu Securitatea? Cred că Budecă m-a vizitat o dată, ulterior, dar fără nici o semnificaţie. Colonelul Budecă vizita atelierele de pe Şelari nr. 13, unde lucrau 16 pictori. Şi unde aveam multe cunoştinţe. Colonelul Budecă a înţeles că nu vreau să colaborez. Adevărul-adevărat e că eu îl atrăsesem într-o cursă, lăsîndu-l să înţeleagă faptul că aş putea colabora cu el. El mă urmărea, mă dorea colaborator, de ani de zile. N-a reuşit. A încercat să mă cumpere cu un paşaport. După ce nevastă-mea a plecat, n-a mai existat nimic. N-am scris nici o notă informativă După ce aţi semnat acest angajament cu Securitatea, sub şantaj, cum spuneţi, aţi făcut vreo notă informativă? Nu. Nu am scris nici o notă informativă, despre nimeni. Nu i-am turnat pe pictorii de la atelierele din strada Şelari colonelului Budecă şi nimănui altcuiva de la Securitate. Toată […]
Nu puteau baietii astia, Ioan T.Morar si Petru Romosan, amandoi ardeleni scoliti, amandoi scriitori luminati ai natiei, sa se explice la crasma, in fata unei sticle de Pinot Noir, fara sa-si traga, in presa de mare tiraj, lovituri sub centura, la gonadele sacre, unde doare cel mai tare? Zau! …
Treaba cu pasaportul Adinei Keneres, negociat de securoiul cu pricina in schimbul angajamentului, o stiam, chiar de la Petru Romosan, si nu de azi ori de ieri. Cred, ca si domnnul Ovidiu Simonca, moldovean de-al meu, ca trebuia sa nu o povesteasca numai prietenilor, ci sa o aduca la cunostinta lumii literare, birfitoare cit incape (e adevarat), dar capabila sa priceapa ce s-a intimplat. Uite, si poetul Mihai Ursachi a semnat, ca fost destinut politic si frontierist, angajament, dar nu a dat note informative, ci i-a dus cu vorba pe securisti si le-a baut banii la intilnirile de lucru cu ei, tot promitindu-le ca le va da pe mana spioni occidentali, pina l-au lasat in pace si i-au deschis, lui, de urmarire informativa prin redactiile literare si crasmele bucurestene. Mihai Pelin o spune, intr-o carte publicata la Compania domnlui Petru Romosan. CALMO, CALMO, FRETELLI! VITA NOSTRA BREVIS EST.
Lumea romaneasca este foarte coapta sa afle Adevarul, pentru a nu se mai pierde in … adevarurile de budoar. Cred ca aceia care trebuie sa spuna Adevararul nu sunt copti sa si-l asume!
Iar … democratia noastra este asa de ciudata si din cauza dvs., d-le Romosanu. Ca si a domnului Dinescu si a celorlalti, poate.
Ma tem ca, cu foarte putine exceptii, cei aprox. 4000 de oameni vizibili mediatic sunt controlati indeaproape si au probabil dosare.
Pe ce ma bazez ? Pe analiza structurilor de discurs ! Sunt emisiuni la TV de ex. in care vezi parca la lumina zilei urzeala tematica a argumentarii lor grabite. De altfel, de multe ori se cer opinii unora care nu au nici o legatura cu tema in discutie, iar ei nu numai ca nu refuza, dar isi dau bucuros cu parerea, azi despre una, maine despre alta, cu o convingere sub care banuiesti o anumita misiune.
Interviul cu P. Romosanu mi se pare binevenit, articulat la urgenta zilei. Intrebarea este: a beneficiat Petru Romosanu de banuita legatura cu Securitatea ? Mie nu mi se pare ca el ocupa un loc privilegiat intre creatori, astfel incat sa se considere ca, dincolo de virtutile lui proprii, si-a insutit „talantul” mostenirii, obtinand o recompensa sociala dincolo de ceea ce i se cuvenea; a facut o antologie de poezie, dupa cate stiu, a publicat niste carti ale altora (ca editor) – bun, unde ar fi aici mana securitatii ? Ah, da, faptul ca uneori a arbitrat ca voce publica unele conflicte – asta il face oarecum suspect, dar, daca ne gandim bine, sensul in care a pledat era cel sustinut de omul de pe strada, de individul „civil”…
Mijloacele de convingere ale securitatii par a se fi translatat de 20 de ani in campul mediatic. Peste tot, pana in micile resedinte de raion o retea de presa, radio si televiziune „formateaza” opinia de nu mai stii ce sa crezi, umpland plin-planul dezbaterii cu mesaje trunchiate si deformate. Este curios faptul ca in acest halou mistic evolueaza oameni precum Mircea Dinescu, Stelian Tanase, Iaru invitat – culmea, ba ca autoritate in gimnastica, ba in climatologie etc. sau chiar H.R.Patapievici caruia i se postuleaza o competenta polivalenta – de la CNSAS la publicistica in: fizica, filosofie, politica, sociologie, doctrine economice etc.
In raport cu acestia, P. Romosanu nu pare a depasi niste limite „umane” convenabile, nu are niste recompense exorbitante precum cei de mai sus; apparent, isi vede de editura lui, se pasioneaza sa publice un autor uitat de altii (Florin Mugur de ex.). Cam asa vad eu lucrurile… Periculozitatea sociala a lui Romosanu mi se pare mult mai mica, chiar securist daca ar fi, fata de nocivitatea potentiala a marilor securisti ocultati din media romaneasca.