Lumile multidimensionale si noile geografii ale imaginarului (I)

In ultimul sau interviu1 acordat Gabrielei Adamesteanu, I.P. Culianu face o remarca speciala cu privire la gindirea filozofica contemporana. Aceasta n-ar mai privilegia marile teme heideggeriene: cea a fiintei („Ce este ceea ce este?“) si pe cea a fiintei-spre-moarte (Zein-zumtode). Ar fi interesata mai curind de problemele cognitive si de toate tipurile de cosmogonii. In termeni teologici, astazi, gindirea n-ar mai fi atit de fascinata de problema mortii cit, mai curind, de tema infinitelor posibilitati de creatie ale lui Dumnezeu si, mai ales, a celor in care omul nu are nici un rol insemnat. Stiinta contemporana – inclusiv istoria religiilor – s-ar interesa tot mai mult de tema lumilor alternative si a universurilor paralele. 1. Lumile alternative si principiul „transmiterii cognitive“ Una dintre ideile fundamentale ale lui I.P. Culianu, prezenta in opera stiintifica si literara, este aceea ca lumea obiectiva, concreta, cea pe care o locuim zi de zi, nu este nici pe departe singura lume reala. Orice fiinta umana care pune la indoiala legile acestei lumi, considerindu-le conventii, poate la rindul sau crea lumi alternative. Ele nu sint, in esenta lor, mai ireale decit lumea noastra. Doar noi binevoim sa le concedem o doza exagerata de fantastic sau irealitate. […]