Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
LUNTRE ŞI PUNTE. Ţara de dincoace de mlaştini
- 27-09-2012
- Nr. 643
-
Radu Călin CRISTEA
- Politic
- 29 Comentarii
Întăresc o apreciere făcută și cu alte prilejuri: fostul președinte Emil Constantinescu (E.C.) este, în interpretarea mea, cel mai complex om politic al tranziției românești. Criza pe care a gestionat-o alături de guvernările CDR a fost incomparabil mai dură decît aceea administrată, în condițiile și cu efectele știute, de Traian Băsescu și regimul lui. La preluarea mandatului de către E.C., în 1996, inflația urcase la 120%. Cu doar cîteva luni înaintea unui vîrf al plății datoriei externe de circa 2 miliarde de dolari, rezerva BNR era de 540 de milioane de dolari (față de, în prezent, circa 50 de miliarde de dolari). Întreg sistemul bancar a scăpat ca prin urechile acului de o prăbușire datorată megaescrocheriilor de la Bancorex, Columna, BIR, Dacia Felix, Banca Agricolă, Credit Bank, Albina, Bankoop, BID, BRS, Banca Turco-Română, Banca Populară etc. Martie 1999 avea să fie, prin acțiunile politico-militare inițiate și girate de E.C., luna marii răscruci a postcomunismului românesc. Administrația E.C. a interzis atunci survolarea spațiului aerian al României de către aparatele de zbor militare ale Rusiei, aflate în drum spre fosta Iugoslavie. S-a acordat, în schimb, dreptul de survol pentru aviația NATO ale cărei bombardamente au provocat căderea regimului Miloșevici. Personalități occidentale de […]
Domnule Cristea, articolul mi se pare foarte bun!
Acum, in 2012, am o parere excelenta despre Emil Constantinescu, pe care marturisesc ca nu o aveam in 2000! Dar timpul le-a asezat pe toate si a decantat ce e bun de ce e rau. Si inca nu si-a terminat actiunea…
As remarca si rabdarea cu care le raspundeti tuturor! Va invidiez si va felicit!
adicatelea lui Radu Calin Cristea (dupa cate shtiu, un \”optzecist\” d-al meu), ceea ce-i al *Cezarului* – mda, *noi*, \”postacii\”.
Ca ne-a raspuns *mai tuturor*!
E *chiar fain*, s-o bine shtitz\’. Ca, postac fiind (autor fiind), *chiar vezi* ca *nu eshti singur*…
Ca, anume, muuulta lume *chiar citeshte*! Ca, eshti un membru al unei \”confrerii\” – fie ea, dansa, chiar imperfecta, care nu-tzi \”da\” prinapoi, *intotdeauna* , chiar ceea ce vrei (adicatelea, *osanale*), una care te \”cotonogeshte\” cateodata (mda, \”hrana\” pentru ganduri viitoare, ca *nime\’* nu e perfect, ca tre\’ sa-nvatzam din gresheli – fie ele adevarate au doar \”percepute\”). Mie mi se pare – mie unuia – chiar *minunat*: sa *potzi* dialoga cu atatzia inshi (indeobshte ne-cunoscutzi), sa *schimbi chiar pareri* far\’ de-a *pune vinu\’ pa masa*. Zau: mie mi se pare *chiar un noroc*.
Shi-atunci? Da\’ di *ce sa nu ne \”tratam\” ca prietini?*
Indiferent de *deosebirile-n pareri?* Ei bine, io va-ntreb.
Sa ni certam? Aferim! Da\’ sa ne certam *prieteneshte*, ca-ntre pretini la o masa placuta, band o bere (nu, p-acilea nu-i dicat bere cu alcohol O…)
Ca imi suntetzi, dragilor, *cu totzii* pretini. Nu conteaza ca-s mai \”contondente\”, cateodata, mesajele. Cata vreme-s \”la argument\”? Cata vreme *ne dam sama* ca \”dincolo\” e cineva *chiar ca noi*, cu parerile, cu credintzele, cu dorintzele, cu viziunea ei/lui?
Cu drag, tuturor,
Nea Marin
Mi se pare curios ca cineva sa faca o confuzie intre motivele pentru care este criticat Basescu de catre Constantinescu si motivele pentru care occidentalii au cricat USL-ul in legatura cu demiterea lui Basescu.Toti occidentalii- Baroso, Reding iar acum si ambasadorul Germaniei o repeta ca ei n-au luat apararea lui Basescu ci a aplicarii constitutiei iar daca cineva vrea sa faca bine Romaniei are nevoie sa arate apusului ca la noi in tara se respecta legea nu defectele lui Basescu. S-a mai facut un referendum pentru demiterea lui Baescu dar cine vrea sa vada vede ca atunci nimeni din strainatate n-a comentat nimic tocmai pentru ca prcedura a fost legala. Din pacate cei din tabara USL nu vad in Constantinescu un politician complex ci unul care le este de folos iar doamna Zoe Petre un aliat pentru ascensiunea la externe a fiului dansei.
Mai modest, mai modest, domnule Adi; despre cei care
semneaza cu numele ati putea sa aflati de pe „net” asa
cum ziceti chiar dvs cate ceva … Problema pe care nu o
vedeti este tocmai diferenta dintre opera si articolele
„manipulatoare” !
Excelent articol, domnule Cristea. Citind comentariile, nu pot decat sa-i dau dreptate, inca o data, lui Aristot. Dispozitiile morale si intelectuale nu se schimba la omul de rand, silogismul moral contine o prapastia pe care el n-o poate trece. Dar bine ca ne-a dat postmodernismul net, ca sa fim toti autori, fie si doar de „posturi”. Ma intreb cati au citit o carte din ce ati scris Dvs. si ce reprezentare au despre Dvs.
1. In viziunea mea (si, probabil, a multora din cei care s-au abtinut la referendum) Basescu nu este un „patron spiritual”, ci doar un RAU MAI MIC decat aliantza contra naturii pe care propriile lui greseli au adus-o in prezent la putere.
2. Declaratiile lui Basescu despre regele Mihai au fost, intr-adevar, odioase.
3. Daca Iliescu s-ar fi pronuntat pentru restaurarea ordinii constitutionale suprimate prin lovitura comunista de stat din 1947, atunci am fi putut considera ca si-a rascumparat
„greselile” (respectiv marsaviile) fata de regele Mihai din perioada 1990-1996.
4. Asa-zisa reconciliere cu Casa Regala a fost un act pur oportunist, inspirat de viclenia si abilitatea (incontestabile) ale cestui dinozaur comunist, care ar fi trebuit sa ajunga dupa gratii cu mult inaintea emulului sau Nastase.
5. A pretinde ca atitudinea fatza de rege echilibreaza responsabilitatille si vinovatiile in favoarea lui Iliescu este un sofism la care numai o minte complet amorala, sau complet lipsita de simtul realitatilor poate recurge cu seninatatea cu care o faceti dvs.
6. Apropo de simtitul bine in propria piele: Va amintiti de cate ori a fost criticat „partizanatul” lui Patapievici, Tismaneanu & Co de partea lui Basescu?
Cu ce credeti ca ACTUALUL partizanat al semnatarilor de petitii si articole propagandistice pro-USL este mai acceptabil decat al lor?
E limpede ca dialogul nostru e imposibil. Constat doar ca faceti parte din acea categorie de interlocutori temporari care muta subiectul in alta directie si apoi se enerveaza nevoie mare. V-as reaminti doar ca Ion Iliescu a avut puterea de a provoca o reconciliere cu Casa Regala si, de curind, de a recunoaste public, ca pozitia sa fata de Regele Mihai pina in ’96 a fost una gresita. Patronul Dvs. spriritual (de Basescu e vorba – ca sa nu fie confuzii) l-a considerat pe Rege „sluga a rusilor” si, spre exasperarea unei mari parti a intelighentiei devotate lui, a recidivat in aceasta sinistra pozitie. Nu stiu daca, in acest exemplu punctual, Iliescu a fost mai comunist sau mai retrograd decit Basescu sau invers. Multumesc pentru urari, ma simt foarte bine in pielea mea.
Pana la urma cred ca meritele (reale sau presupuse) ale fostului presedinte Constantinescu conteaza mult mai putin decat faptul ca este de partea „buna” a baricadei, acolo unde se situeaza si predecesorul lui, cetateanul Ion Ilici Iliescu.
Lucru care nu pare sa va dea catusi de putin de gandit – tot asa cum faptul de a avea un prim ministru plagiator dovedit nu va face sa va indoiti de capacitatea lui de a ne conduce „dincolo de mlastini”.
Va doresc mult succes pe linia inregimentarii si a propagandei.
Vad ca mai sus preluarea mea din clasic e inexcta, un „n” supranumerar makes all the difference. Si nu e drept.Scuze.
D-lui Radu Calin Cristea
Regret calitatea emisiei, asta imi e aparatura (gongorism acut recidivant, context dependent). Despre flamboyant avem notiuni notiuni diferite. Aveti aci a mea, in imagini (“versiunea” recesiva, galbena, si cea comuna, rosu-orange:
http://www.fond-ecran-image.com/galerie-membre/arbre-flamboyant/flamboyant-jaune.jpg
http://www.fond-ecran-image.fr/galerie-membre/arbre-flamboyant/flamboyant-001.jpg
you know how it goes “I think that I shall never see/ A poem lovely as a tree”)
Si, in ce priveste complexul personaj fictional pomenit, admit, e asa, complex. As adauga ca prin opera scrisa isi inalta monument cu bolta si consistenta de meduza – aere perennius, de buna seama- si ca practica arta martiala a hara-kiri-ului regenerant utilizind o lama extrataioasa din materie –ca sa reiau un clasic in viata- expectoranta, din dotarea proprie si cea a admiratorilor. Duminica placuta.
„Dl. Constantinescu i s-a adresat lui Barosso in calitate de fost sef de stat. Nu vad de ce ar fi fost constrins la o pozitie plina de tact si diplomatie, atita vreme cit se legitima in aceasta calitate.” ce-ar mai fi de spus? un fost presedinte nu trebuie sa fie diplomat, trebuie sa o dea cu bata in balta si sa spuna: „sunteti gazda de hoti”. oricum, vad ca nu intelegeti un lucru (ca si ponta, care a reiterat aceasta afirmatie ieri): cancelariile occidentale, ca si organismele europene, sunt informate prin mijloace mult mai serioase decat sugereaza constantinescu. altfel spus, a crede ca reactiile lor au fost doar prin prisma informatiilor „servite” de tabara basescu e pur si simplu prostie. iar asta se aduna la insulta initiala.
Draga domnule, nu-mi aduca aminte sa ma fi adresat, direct , domniei voastre. Nu are importanta ca sunt necivilizat, comarativ cu domnul MM, nici ca sunt plecat din Romania de 32 de ani si traind in anglofonie am greseli de exprimare si gramatica. Eu nu dau extemporale de gramatica imi spun parerile, opiniile, daca imi permiteti. Si ca sa inchei discutia fiindu-mi mila de dumneavoastra si de cel ce il gonflati , care in tratatul cu Ucraina a fost manipulat de adrian severin … stiti cine a fost adrian severin si ce hram purta … vai de capul tinerii generatii romane dezinformate … Adaug, desi-i o pierdere de timp – poate si greseli de exprimare – gonflatul DVS s-a dus la Sighetul Marmatiei la deschiderea liceului ucranian , dar nu a fost in Bucovina de Nord sau in Transnistria sa vada cum o duc profesorii si elevii romani. Sa fiti sanatos si va felicit ca scrieti corect romaneste …
Poate ca v-ati grabit cu ruperea carnetului, nu observati cum renaste PNTCD sub aripa dlui Pavelescu?
M-ati zapacit cu limbajul dvs. pe cit de flamboaiant, pe atit de greu traductibil. Ati fi atit de amabil sa-mi spuneti, de fapt, despre ce vorbim? o seara buna.
Dl. Constantinescu i s-a adresat lui Barosso in calitate de fost sef de stat. Nu vad de ce ar fi fost constrins la o pozitie plina de tact si diplomatie, atita vreme cit se legitima in aceasta calitate. Ceea ce Dvs. calificati drept „insulta” se referea la unul din cele „11 puncte” transmise de Barosso, intre care si interdictia presedintelui interimar de a face gratieri. Ma intreb, la fel cum se intreba si dl.Constantinescu: in numele carei relatii institutionale poate dicta un presedinte de CE unui Presedinte, fie el si interimar, dintr-o tara membra a UE ce anume are voie sa faca si ce nu? Ginditi la rece si puneti-i in locul dlui Antonescu pe Blaga sau MRU. Ati fi reactionat la fel? Fiti sincer.
M-as bucura mai intii sa va corectati postarile. E un semn de respect pentru toti interlocutorii Dvs. Daca aveti o observatie legata de text, alta decit ca l-as „gonfla” pe EC, va rog sa o formulati. Da, dl.Moroianu e un interlocutor politicos cu care se poate dialoga civilizat chiar daca in dezbatere apar puncte de vedere ireconciliabile.
1. Fireste ca, in principiu, aveti dreptate. Realist vorbind, cu exceptia unificarii celor doua Germanii, in Europa nu s-a „umblat” la frontiere dupa caderea comunismului. Si, inainte, au fost doar citeva exceptii (de exemplu invadarea nordului Ciprului de catre Turcia). A cerut Polonia restituirea teritoriilor sale inglobate in interiorul granitelor Germaniei? E altceva decit demagogie goala invocarea refacerii Ungariei Mari prin denuntarea Tratatului de la Trianon? Incheierea tratatelor de baza cu vecinii era o conditie sine qua non a intrarii Romaniei in cartile NATO. Tratatul cu Ucraina a fost ultimul din aceasta categorie si a fost incheiat in 2 iunie ’97, cu putin inaintea summit-ului NATO de la Madrid (8/9 iulie ’97) unde Romania a fost foarte aproape de a fi primita in Alianta. Nu mai intru in detalii. Cred ca orice presedinte responsabil proceda la fel. Ce ar fi trebuit sa faca? Sa adopte o pozitie razboinica fata de nedreptatile din trecut sau sa indrepte Romania spre NATO tocmai pentru a o feri de nedreptatile posibile din viitor?
2. Nu cunosc nici declaratia si nici contextul in care a fost facuta. Imi pare rau.
3. Dl. Constantinescu nu a abjurat de la acel cuvint dat. Va reamintesc insa ca Regelui Mihai continua sa-i fie refuzata viza. In timpul Administratiei Constantinescu acesta nu a avut de partea sa 2/3 din parlament pentru eventuala schimbare a Constitutiei si revenirea la monarhia constitutionala. O atare schimbare trebuia sa aiba in spate un referendum si un puternic val de simpatie monarhica in spate. Ma tem ca acest val nu exista, iar un referendum ratat ar fi „ucis” ideea pentru mult timp.
Mentionati problema plagiatului. Cred ca exagerati hotarind ce anume ar trebui sa figureze pe agenda Dlui Constantinescu si ce nu. Lasati-i libertatea de a decide singur. Un fost Presedinte dialogheaza cu Presedintele CE si cu cel al PE. Ati citit cele 2 scrisori? Chiar credeti ca era obligatorie si o referinta la mentionatul plagiat? Altfel – toate bune.
Despre Emma, personaj fictional mediocru, s-au scris un roman capodopera si tone de metaliteratura ; despre Emmil, complex personaj istoric , riscam sa ne imbrobodim cu o hagiografie (sa ne temem, dar nu prea tare, de tone de hagiografie). S-au investit atitea nadejdi (si, eu unul am fost un investitor) in acest personaj complex, autodesantat voda-vileste in preajma de ruginoase ruini, promis sa fie autor, compozitor, coregraf, premier danseur al unui bal dintr-o symphonie fantastique (Oh ! là là ! que d’avenirs splendides j’ai rêvés ! ) carele si- a sfirsit mirobolanta-i cariera politic artistica, inenbrietat pina la innabusire de aburi puciosi de structuri -erecti, aburii, si solizi ca niste caryatide vii – , pe malul unei baltute de rigola nedrenata. Nefericit de situarea-i in letopiseti, la virsta cind, altminterea, el hidalgo de la trista figura devenea, in articulo mortis, rezonabil, Emmil cel complex s-a reprofilat in autor de bêtisier si in artizan de sageti cu virfuri hipnotizante, otravicioase ori doar soporifice. Hail to thee, blythe spirit!
spune, la un moment dat, in scrisoarea adresata lui barroso:
Emil Constantinescu s-a trezit sa scrie o scrisoare adresata presedintelui Comisiei Europene. La un moment dat, zice asa:
„Nu îmi este foarte clar care au fost raţiunile intervenţiei în favoarea preşedintelui suspendat, dar dacă acestea provin din dorinţa de a sprijini în noile state membre ale UE şefi de stat docili în faţa unor măsuri luate de Comisia Europenă, chiar dacă ei sunt şantajabili prin actele lor de corupţie sau prin derapajele de la democraţie, mi se pare un lucru grav.”
trebuie sa fii, in cel mai bun caz, total lipsit de tact, sa spui asa ceva despre comisia europeana intr-o scrisoare adresata presedintelui ei. nu doar ca denota o ingusta viziune damboviteana asupra politicilor europene, dar e si o insulta directa. sa-l apreciem pentru asta. mai grav e ca raceala demnitarilor europeni nu se manifesta la adresa lui constantinescu, ci la adresa mea, care am avut nenorocul sa-i fiu concetatean.
sunt de pararea lui Mihnea: cum ca *shi prostia poate fi \”complexa\” *.
Cat priveshte mesajul de mai sus al lui R.C.C., iar interesant: am stat la masa pretz di vo tri ore, *intre Coposu\’ (in dreapta) &Diaconescu (pan\’ stanga) – sh-am vorbit numa\’ cu al doilea (Coposu-i facea curte unei dom\’shoare). Ca &R.C.C., i-am \”frecat\” ridichea (era 1991) lu\’ Diaconescu cum ca da\’ di ce nu \”baga\” oameni tineri, precum (atunci, feb. 1991) P. Roman, dupa care sa sa umezeasca ochii votantilor. Mi-a raspuns ca-s un prost, far\’ di \”viziune politica\”.
Shi mda, ieream membru PNT pi vremea aia. Mi-am *rupt* carnetu\’ pan\’ toamna lu\’ \’91, cand i-am vazt pi aia de la Congresu\’ PNT ridicandu-se-n picere &ovatzionand
pa \”Luceafaru\’ Huilei\”, venit p-acolea, pan\’ vizita, *a doua oara*.
C-oi fi io prost, da\’ chiar un *coi* da om nu sunt…
Numa\’ fain, tuturor,
Nea Marin
@RW
„Nu stiu cati alti lideri de la noi ar fi avut curajul sacrificarii propriului viitor politic…”. Mie imi pare ca „sacrificarea viitorului politic” se defineste prin adoptarea unor masuri necesare, dar impopulare, nicidecum prin dezamagirea (enorma) a celor care au crezut in tine.
„…probabil consideram ca un comportament decent, in afara scandalurilor de tot felul…”
Ca, de pilda, participarea la emisiunile unui post TV cunoscut si apreciat pentru „obiectivitatea si urbanismul sau”.
@DV
„Cat despre intelectualii bassssofilii, textele lor ii caracterizeaza ca valoare morala. Daca vom sti sa folosim aportul pe care E C il poate aduce…”
Elogiul pleonastic vine, desigur, si din atitudinea sa „morala” fata de actualul presedinte, nu ? Insotit, cum altfel, de doua dintre personajele cheie ale regimului sau: distinsa Doamna Zoe Petre si la fel de distinsul Domn Mugur Ciuvica.
NU va cunosc domnule Mihne Moroianu dar va felicit pentru ca dupa ce autorul articolului l-a gonflat pe EC ca pe broasca fabulistului , DVS, in termeni foarte politicosi si documentati ati adus , cum normal in democratie , si informatiile pe care autorul si ceilalti internauti, cu totul si totul intamplator, le-au omis. Sper ca felicitarile mele sa fie postate chiar daca adaug ca EC a vandut aur englezilor la pretul cel mai mic … si acum urmasi lui la presedentie vor sa dea aurul motilor, de la ROSIA MONTANA pe mana ””canadienilor”” care au aur cat o suta de Romani la un loc….
1. Tratatul cu Ucraina, prin care tara noastra a ratificat raptul stalinist al Bucovinei de Nord si al Basarabiei de Sud.
2. Declaratia facuta la Marasesti, la aniversarea celor 8 decenii de la luptele din 1917, cum ca „Istoria nu tzine de foame”!
3. Calcarea cuvantului dat in fatza Comitetului de Conducere al PNTCD (1992) privind readucerea pe tron a regerlui Mihai (am fost de fatza la sedinta respectiva, in care Constantinescu a fost preferat lui Ratiu drept candidat al partidului si ulterior al CDR), dublata de declaratiile vecine cu cinismul facute in 1997 la aniversarea a 50 de ani de la lovitura de stat comunista din 30 decembrie 1947.
Nu-i asa ca e un personaj foarte complex, de care merita sa ne amintim la „momentul oportun”, mai ales fiind vorba si de un fost rector al Universitatii Bucuresti, care, spre deosebire de fostii sai colegi din conducerea acestei insitutii, nu are nicio opinie despre problema plagiatului junelui Titulescu?
Intimplarea face sa fi fost foarte aproape de taranisti in disolutia lor treptata. Va fac o confesiune. Am avut o relatie foarte profunda, un raport ca de la parinte la fiu, cu Corneliu Coposu. Ne vedeam zilnic si, ceea ce am inteles mai tirziu ca este dovada unui mare om politic, era mereu disponibil pentru presa. Intr-o seara i-am reprosat ca impinge in parlament, in ministere etc. prea multe persoane in virsta, altfel cu o biografie perfect stimabila. A aminat raspunsul, a oftat si mi-a spus: „Lasati-i, domnule Cristea, le-a venit si lor vremea.” Prabusirea taranistilor a fost una datorata leadershipului foarte naiv de dupa disparitia lui Coposu. Regretatul sau succesor a lasat partidul sa-i scape de sub control. Imi amintesc ca in 2000 am avut un dialog cu dl.Diaconescu si i-am spus: „Puteti intra in parlament, treceti de 5%, dar nu va uniti cu UFD pentru ca deveniti alianta si nu treceti de 10%”. M-a privit, parea ca imi da dreptate, mi-a spus ceva din care mi-am dat seama ca era vorba de o sinucidere asumata politic. Despre ceea ce numiti derapajele evidente ale USL mi-e greu sa va raspund pentru ca ar trebui sa le nominalizati. Dl. Constantinescu critica intr-una din scrisori ceea ce, cu alti termeni, ar putea defini lipsa de predictibilitate a actiunilor USL din iulie. In esenta – acesta a fost si socul care a determinat reactia distorsionata a unor oficiali europeni care, incercind eu sa le dau un credit pe care poate ca nu-l merita, au putut traduce iuteala schimbarilor operate de USL ca pe o avalansa de miscari impredictibile. Lasindu-i de o parte pe Barosso si Reding nici nu au fost reactii foarte aprige dinspre alti centri de putere din UE. Nu va pune pe ginduri faptul ca n-au reactionat decit popularii legati simbolic de anumite tari? Derapajele USL? Da, probabil ca au fost – relationate cu o CC care stim ce membri are si ce politica face. Apreciez observatiile Dvs.
Intr-o societate atit de tensionata si de polarizata ca aceea romaneasca dl. Constantinescu ar putea fi un foarte bun factor de moderatie, de apel la echilibru si la alte sisteme de valori. Chiar dl. Constantinescu amintea despre posibilitatea unei consultari a celor 3 sefi de stat in viata – Regele Mihai si Presedintii Iliescu si Constantinescu. Nu stiu cum s-ar putea inchega un asemenea „triumvirat”. Ar fi insa extraordinar daca aceasta idee ar fi realizabila. Romanii ar putea primi mesaje de la personalitati care n-au alta miza decit o Romanie prospera, normala si, ca sa va citez, curatita moral.
Exact aceleaşi impulsuri pe care le descrieţi m-au indemnat sa scriu acest comentariu. Regret ca Presedintele Constantinescu nu este o prezenta pregnanta in viata noastra publica si politica. Cei care il trateaza cu indiferenta sau il jignesc nu au idee, ca sa dau doar un exemplu, ce influenta a avut scrisoarea trimisa lui Barosso asupra acestuia, personal. De asemenea, emisarul american Gordon si echipa sa intentionau sa-l evite pe Presedintele Constantinescu, probabil, tocmai pentru ca intuiau pozitiile sale. S-au intilnit, pina la urma, dupa ce dl. Constantinescu a cerut corectarea acestei anomalii unuia din cei mai puternici fosti mari politicieni de pe planeta. Si corectura s-a facut imediat. Am dat aceste exemple ca o dovada a reputatiei internationale de care se bucura dl. Constantinescu. Romania pe care a construit-o Administratia Constantinescu nu se mai regaseste decit vag in Romania de astazi. De aici si aceasta complicata adecvare a dlui. Constantinescu la o lume care s-a indepartat de proiectul sau de societate. Va multumesc pentru aprecieri.
Intr-adevar, dl Emil Constantinescu este un personaj
politic complex. Ati punctat bine realizarile sale, dar
am totusi doua observatii. Prima se refera la rolul sau
(poate lipsa de pricepere in politica unui partid) in
disparitia PNTCD, care din partid de guvernamant nu
a reusit nici macar pragul de intrare in parlament ! A doua
se refera la faptul ca inainte de a acuza UE de interventii
incorecte in politica romana, nu a acuzat in niciun fel
derapajele (evidente) de la democratie ale USL (chiar daca
nu a fost lovitura de stat …). Sa mearga mana in mana
cu fostul presedinte Iliescu in aceste dispute, nu poate fi
acceptat, mai ales din partea presedintelui propus de CDR !
Este foarte necesar sa fie reamintite contributiile Presedintelui Emil Constantinescu la scoaterea Romaniei din situatia dezastruasa in care se afla si situarea ei in cadrul NATO si UE.
Cat despre intelectualii bassssofilii, textele lor ii caracterizeaza ca valoare morala.
Daca vom sti sa folosim aportul pe care E C il poate aduce la progresul tarii, vom ajunge mai repede la o curatire morala atat de necesara.
Cred sincer ca presedintele Emil Constantinescu este pe nedrept „uitat” de compatriotii sai cei multi, cetatenii romani. Mult prea mult asociat de memoria colectiva cu minusurile (multiple, e adevarat) guvernarii CDR, este ignorat ca Marele Artizan, si nu folosesc cuvinte exagerate, al iesirii Romaniei din izolare si apropierii tarii de NATO si UE. Nu stiu cati alti lideri de la noi ar fi avut curajul sacrificarii propriului viitor politic pentru binele Romaniei. Dar, din pacate, noi nu stim sa ne pretuim adevaratii conducatori. In plus, probabil consideram ca un comportament decent, in afara scandalurilor de tot felul, nu merita atentie. Am un profund respect pentru Emil Constatinescu, si ma doare sa vad ca cei multi prefera sa-l uite. In rest, doar mila/sila pentru cei care vor sa-l insulte, culmea, din pozitii la care au putut sa ajunga tocmai pentru ca Emil Constantinescu a fost la un moment dat Presedintele Romanei