Ma plimb pe faleza…

…nu sint dramaturg, sint actor. Iar in zilele mele bune, autor de texte pentru teatru. Nu inteleg de ce nu-mi place cum suna dramaturgie. Am, asa, o chestie, poate imi trece. Azi, se scrie teatru mult si teatru bine. Multe texte sint literaturiste, filozofute, semnificative, sensuroase, atitudinale; nu spun ca e rau. Prefer textul dens, direct, care emotioneaza. E dificil de compus o scena vie, care sa reziste macar un pic schimbarilor la care sintem supusi, e greu sa „fentezi“ o gramada de clisee, si asta cu „fuga disperata de clisee“ mi se pare a fi cliseul suprem… Pai, lucrez cam trei-patru luni la un text, am doar patru piese scrise – Prostii, Tot ce se da, O noapte cu Ioachim Cortez, Slabanogu’ se roaga –, de aceea ma simt oarecum stinjenit sa vorbesc despre cum se scrie un text de teatru. Mi-as dori sa construiesc, din cuvinte putine, un univers plin de situatii ideale in care actorul sa-si compuna singur textul, iar acesta sa fie altul, seara de seara… Mi s-a mai intimplat ca dupa doua luni de scris la dudu.k sa distrug textul fara nici o remuscare, pe bune. Era o piesa interesanta, facuta bine… dar, totusi, moarta. […]