„Mă simt protejat de aceşti tineri basarabeni de 18-20 de ani“
Interviu cu Constantin CHEIANU
- 15-10-2009
- Nr. 496
-
Ovidiu ŞIMONCA
- Actualitate
- 8 Comentarii
La Editura Cartier, a apărut volumulSex& Perestroika, al autorului basarabean Constantin Cheianu, lansat săptămîna trecută la Bucureşti. Sex&Perestroika este un volum memorialistic, care încearcă să explice ce s-a întîmplat cu Republica Moldova în vremea comunismului şi cum limba română vorbită peste Prut era în pericol de dispariţie dacă nu venea Perestroika, lansată de Mihail Gorbaciov. Constantin Cheianu este prozator şi dramaturg, iar cartea aceasta are marele merit de a surprinde evoluţia intelectualităţii basarabene înainte şi după 1989. Sînt şi cîteva scene de sex în carte, care fac din volum o apariţie surprinzătoare şi ciudată. Sîntem de părere că volumul trebuie parcurs integral, chiar dacă scenele de sex ar putea face deliciul lecturii, dar ar putea să ne şi abată de la întrebarea tulburătoare a cărţii: cum poate Republica Moldova să-şi revină la viaţă? M-am întîlnit cu autorul, Constantin Cheianu, într-o cafenea aglomerată din Bucureşti, miercuri, 7 octombrie. Au fost o zi însorită, iar dialogul extrem de agreabil. Dvs. spuneţi în carte că la 18 ani eraţi uşor tracasat de ideea că nu aveţi succes la fete. De unde provenea tracasarea? Îmi plăceau atît de mult şi eram atît de necăjit că nu le interesam aproape deloc. Eram un băiat […]
Rep. Moldova ar trebui sa fie o miza uriasa a diplomatiei romanesti. Numai ca diplomatia romaneasca nu exista, iar preocuparile Bucurestiului sunt sa ne distrugem guvernul, tara si ideea de presedinte.
Bravo, domnule Cheianu! Excelenta analiza, facuta din dragoste pentru Romania. Sunteti lucid, va felicit ca n-ati lasat disperarea sa va cuprinda. Am cumparat cartea Dumenavoastra si pot sa va spun ca este o incantare. Felicitari!
E cea mai subiectiva (de la subiect ca purtator al actiunii) evocare a unor realitati pe care le-a trait generatia mea si pe care majoritatea a reusit (aproape) sa le uite sau sa le lase \”interpretate\” de patri(h)otii de serviciu. Textul are efectul unui album de familie, redescoperit dupa ani buni de prafuiala intr-un colt ascuns – te someaza fara glas sa-ti amintesti sau cel putin sa incerci sa-ti amintesti istoria pozelor si persoanelor din ele, declansind intreaga gama de sentimente posibile intre regrete (in fond, intotdeauna inutile) si autoiroinie (ce tip(a) falnic(a) eram si uite unde/ce-am am ajuns). Pe scurt: am avut o noapte de simbata de toata frumusetea cu Cheianu. Mai exact, citind cartea lui Cheianu.
Acei intelectuali basarabeni, care, pana in 1989, cantau – unii dintre ei chiar in parlamentul sovietic – Partidul Comunist si Uniunea Sovietica si care deveneau mari patrioti in primavara-vara acelui an, sunt acum invitatii de serviciu ai Academiei Romane pentru evenimentele legate de Basarabia. De fiecare data cand – nu – ii ascult in Aula ma intreb: oare acesti oameni – e.g., un Mihai Cimpoi, un Nicolae Dabija, un Valeriu Matei – cu al lor „viel geredet, nichts gesagt” isi dau seama pe ce lume traiesc. Eu cred ca nu. De aceea, nu are nici o importanta ca ei s-au facut ca scrierea dlui Cheianu nu exista. Bine ca exista ei. Are Cheianu material pentru analiza.
Basarabenii sunt mult mai sinceri decat multi dintre „miticii” nostri. Ce scriitor din Romania ar fi recunoscut, atat de direct, ca „putea deveni o canalie”? Ce scriitor roman ar fi recunoscut ca, in tinerete, credea in sistem, ba chiar isi apostrofa colegii care ironizau comunismul? Jos palaria, domnule Cheianu! Cand va vedem si intr-un interviu televizat?
Bravo, Domnule Cheianu! Iubiti Romania si fiti fericit! Aveti in ce crede. Noi, „miticii”, ne-am cam pierdut ingenuitatea Dvs. atat de nobila.
super autor, super carte. recomand!
Aparitia unor scriitori precum Constantin Cheianu,basarabean,dar,in primul rand roman,e cat se poate de benefica pentru lectorul roman.Cartea d-sale e o adevarata punte de aur spre intelegerea si cooperarea confraterna,atat de necesare unui viitor comun.