Nr. 496 (46)

A FOST   - Colocviul Teatrelor Minorităţilor Naţionale. Andrea Nistor, actriţă a Teatrului German de Stat Timişoara, a obţinut Premiul pentru Cea mai bună interpretare feminină la ediţia din acest an a Colocviului Teatrelor Minorităţilor Naţionale de la Gheorghieni, pentru prestaţia sa în rolul Margareta din spectacolul Goethe_Lenau_Faust, recenta coproducţie a Teatrului German de Stat Timişoara cu Teatrul …

La şedinţele în care, sub dictatură, oamenii îşi consumau o mare parte a timpului lor, îţi puteai forma cea mai exactă imagine asupra felului cum se vorbea în societatea românească ţinută sub supraveghere. Şi probabil că nu doar sub această dictatură. Orice gînd, fie şi numai semiautentic, orice vagă sugestie de exprimare personală, orice tresărire şi clipire individuală …

Parchetul General a început să predea Asociaţiei „21 Decembrie“, din totalul a peste o mie de dosare ale Revoluţiei, primele còpii ale acestora, care cuprind, conform surselor din instituţie, aproape un milion de pagini, cu excepţia celor secretizate. Această excepţie şi efervescenţa unora mă îngrijorează. Sorin Ilieşiu, a cărui insistenţă în susţinerea demersului extrem al lui Teodor Mărieş …

Pe 10 octombrie s-a semnat în incinta Universităţii din Zürich, într-un cadru festiv şi festivist-protocolar, un protocol între Republica Armenia şi Republica Turcia. Un moment îndelung aşteptat, după şaisprezece ani de negocieri diplomatice, mai mult sau mai puţin secrete, cu sprijinul diplomaţiei elveţiene, care a făcut eforturi mari şi multe diligenţe pentru ca acest protocol să fie semnat. …

Există viaţă după Guvernul Boc 2? Răspunsul este nu, în versiunea dramatică, expusă cu patos de cel care avea să devină primul şef de guvern răpus de o moţiune de cenzură în cele două decenii de democraţie aproximativă. Emil Boc a fost, pînă în ultima clipă, egal cu sine. Oricît l-ai răzui, sub un strat gros de populism …

Într-un capitol din Omul fără însuşiri, Musil descrie felul în care, pe nesimţite, în societate se acumulează nemulţumiri, tensiuni care, treptat, se acutizează şi duc la starea de război. Nimeni nu poate spune cînd se produce declicul, dar tonul discuţiilor se tot ridică, anumite teme devin recurente, oamenii devin tot mai arţăgoşi, adversităţile se transformă în duşmănii iar …

Joi, 8 octombrie 2009, Herta Müller, scriitoare originară din România, a primit Premiul Nobel pentru Literatură. În motivaţia juriului se spune că premiul a fost acordat pentru „densitatea poeziei şi sinceritatea prozei cu care a descris plastic universul dezrădăcinaţilor“. Vestea ne-a bucurat. În acelaşi timp, ne-a întors la dictatura lui Ceauşescu, care a distrus sufletele, a macerat conştiinţele, …

Herta Müller a primit premiul Nobel pentru literatură. În mod normal, acest premiu ar fi trebuit să fie o palmă la adresa imposturii. Da’ de unde! Să mi ţi-i vezi pe ghiermănoi cum, de îndată ce au aflat vestea, se lăbărţau pe (prin) diferite canale – mediul lor prielnic –, secretîndu-şi voluptelnic mîzga! Părea că premiul, în loc …

Premiul Nobel pentru Herta Müller înseamnă marcarea momentului din care conştiinţa noastră publică nu-şi mai poate permite confortul (neruşinat) de a-i considera literatura ca exterioară, ,,exotică“ (fiindcă, nu-i aşa?, din perspectiva Orientului, Occidentul este ciudat şi exotic). Pînă acum, cantonarea în plan estetic şi etnocultural permitea punerea în paranteze a tot ceea ce era inconvenabil în mărturia artistică …

La scurtul interviu pe care mi l-a luat azi, 8 octombrie, Adela Greceanu, prin telefon, pentru emisiunea ei de la Radio România Cultural, prima întrebare a fost: „Cine este Herta Müller?“. Întrebarea a venit: ca un punct ochit, punct lovit. Ce să răspunzi? „Herta Müller este o femeie de 56 de ani care a luat Premiul Nobel...“. Am …

Greu de presupus, în acea epocă în care Herta Müller se afla în raza lui de competenţă şi acţiune vigilentă, că oarece ofiţer de securitate să fi pus mîna sau să-şi fi pus gîndul să citească vreun rînd din ce scria această persoană căreia îşi dedica o bună parte din reaua atenţie – că multă mai trebuia dedicată …

Atunci cînd agenţiile de ştiri au transmis informaţia despre decernarea Premiului Nobel pentru Literatură pe 2009 scriitoarei de limbă germană Herta Müller, a apărut şi detaliul că volumul de debut al autoarei a fost publicat iniţial în România, în 1982, într-o ediţie cenzurată (volum publicat integral, într-o ediţie germană, apărută în 1986, cînd autoarea încă trăia în România). …

Înainte de a auzi numele Hertei Müller, am auzit vorbindu-se despre cartea ei, Animalul inimii. Ne vorbise despre această carte aceeaşi profesoară care avea să o prezinte pe Aglaja Veteranyi în cadrul unui curs opţional. Am început să citesc cartea Hertei Müller în urma prezentării făcute la acel „curs“. De fapt nu era vorba despre un curs propriu-zis, …

Este sau nu scriitoare româncă? E scriitoare germană, de limbă germană, cetăţean german, propusă la Nobel de Germania, dar premiul ei se răsfrînge puţin şi asupra României. Bine, dar se cuvine sau nu să ne-o revendicăm. În fond, s-a născut aici şi a trăit aici mai mult de treizeci de ani. Serveşte sau nu premiul pe care l-a …

Între a nu mai ştiu cîta manevră politică bizantină şi o moţiune de rău augur pentru clica rămasă singură la putere, agăţată cu mîini şi picioare de jilţuri, după cum i se suflă din pupă, vestea de joi de la amiază – că Academia Suedeză a desemnat-o anul acesta drept laureată a Premiului Nobel pe Herta Müller – …

Aproape că nu pot descrie bucuria absolut copilărească pe care am simţit-o joi la prînz cînd, pe site-ul de ştiri on line al ziarului spaniol ABC, site pe care îl aveam deschis pe ecranul computerului meu de la Institutul Cervantes, a apărut această propoziţie: „La escritora rumana Herta Müller gana el Premio Nobel de Literatura...“   În …

De la debutul literar, în 1982, aţi scris peste 20 de volume, traduse în 18 limbi; aproape că nu a trecut an, de atunci, fără să fi primit un premiu literar important. Însă, de cînd trăiţi în Germania, nu aţi scris nici o carte de proză cu tematică pur germană. Este Germania o ţară atît de neinteresantă sau …

Fragment dintr-un interviu publicat în Observator cultural, pe 27 septembrie 2007   Critic şi istoric literar, Ştefan Sienerth a studiat la Universitatea din Cluj, secţia germană-română. În 1979 şi-a luat doctoratul la Universitatea din Bucureşti, iar din 1986 a fost cercetător stiinţific la Centrul de Ştiinţe Sociale din Sibiu. În 1990 a emigrat în Republica Federală Germania, …

Un Premiu Nobel pentru Literatură este acordat pe neaşteptate – dar nu neapărat sub semnul surprizei – scriitoarei germane Herta Müller. Motive de mîndrie şi orgoliu pentru oficialii germani, de la preşedintele (Bundesprezident) Horst Kohler pînă la cancelarul Angela Merkel. După zece ani – în 1999, Günter Grass era încoronat la Stockholm cu acest atît de dorit şi …

În ultimii ani, mi-a fost tot mai frică de interviurile Hertei Müller din presa germană. De fiecare dată presimţeam că, din nou, va povesti o întîmplare îngrozitoare petrecută în România, din nou va critica „structuri şi mentalităţi“, obligîndu-mă să mi-aduc aminte unde am trăit cu toţii şi unde ne aflăm mare parte dintre noi.   În ultimele …

Există un cuvînt românesc ce apare, cu majusculă, pe pagina dedicată de Academia Suedeză Hertei Müller. Aktionsgruppe Banat nu apare în manualele şcolare româneşti şi nici nu se studiază la Facultatea de Litere. Numele lui William Totok, Ernest Wichner, Rolf Bossert, Gerhardt Csejka, Richard Wagner şi chiar cel al Hertei Müller (care, în realitate, n-a făcut parte din …

Nu, Herta Müller nu este o „scriitoare germană de origine română“, cum citim într-un multabuzat titlu, luat la întîmplare (Cotidianul, 9-11 octombrie), dintre multe altele, nu numai din mass-media românească, ci şi internaţională (v. Euronews). Sintagma s-ar putea potrivi mai degrabă unor personalităţi precum Emil Hurezeanu sau Petru Dumitriu, români care au dobîndit, la un moment dat, cetăţenia …

La Editura Cartier, a apărut volumulSex& Perestroika, al autorului basarabean Constantin Cheianu, lansat săptămîna trecută la Bucureşti. Sex&Perestroika este un volum memorialistic, care încearcă să explice ce s-a întîmplat cu Republica Moldova în vremea comunismului şi cum limba română vorbită peste Prut era în pericol de dispariţie dacă nu venea Perestroika, lansată de Mihail Gorbaciov. Constantin Cheianu este …

La 12 octombrie, istoricul Alexandru Zub, membru al Academiei Române, împlineşte şaptezeci şi cinci de ani. Simpla parcurgere a bibliografiei lucrărilor sale pune în lumină existenţa unui proiect de la care istoricul nu s-a abătut nici o clipă, proiect de amploare în care investigarea şi punerea în valoare a operei înaintaşilor are o valoare programatică. Exemplul istoricilor moldoveni, …

Între 9 şi 15 octombrie, la Cinema Studio de pe bulevardul Magheru au avut loc „Zilele filmului hispanic“. Evenimentul este produsul unei îndelungate şi constante colaborări între Institutul Cervantes din Bucureşti şi Uniunea Cineaştilor din România, dar şi al exclusivităţii pe care Institutul Cervantes o are asupra difuzării filmelor secţiunii „Cine en construcción“ a Festivalului de Film de …

Fragment din volumul al treilea al lucrării lui Coriolan Babeţi Democraţia, o religie a Marii Mame sau Despre triumful Ereziei Europene, în curs de apariţie la Editura Curtea veche   Alături de obiecte de lux, de preţioase materii, galeele veneţiene transportă în Lagună sfinte moaşte, imagini sacre, naraţiuni, mentalităţi, idei sau doctrine, „materii prime“ ale unui imaginar colectiv …

Liviu ANTONESEI (n. 1953) este cadru didactic la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei a Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi; membru al PEN Clubului Român şi al ASPRO; fondator şi preşedinte al revistei de cultură Timpul. A debutat în 1988, cu Semnele timpului (Junimea). Alte volume: Pharmakon (poezii, Cartea Românească, 1989), Căutarea căutării (poezii, Junimea, 1990), …

Spre deosebire de umorul naiv, relaxat şi candid al brazilienilor, maeştri ai unui cult al optimismului cu orice preţ, argentinienii, ca autoproclamaţi europeni ai Sud-Americii, recurg la subtilitate şi rafinament atunci cînd se amuză şi îi amuză pe cei din jur. Zîmbetul politicos, străin de răceli convenţionale rigide, cu care argentinienii se salută, se poate transforma rapid în …

- Studio Yorick, Tîrgu-Mureş 20/20 Textul şi regia: Gianina Cărbunariu Artist vizual: Maria Drăghici Traducător şi asistent dramaturgie: Boros Kinga Cu: Virgil Aioanei, Bányai Kelemen Barna, Berekméri Katalin, Carmen Florescu, Mădălina Ghiţescu, Korpos András, Rolando Matsangos, Sebestyén Aba, Cristina Toma, Tompa Klára Joi, 15 octombrie, ora 17.00 şi 20.00 (premieră) Bazat pe interviuri cu mai bine de 50 …

Cu o productivitate artistică de invidiat (în ultimii zece ani, a montat peste 30 de spectacole), Radu Afrim e de fiecare dată altfel, rămînînd, totuşi, Radu Afrim. Are, cu alte cuvinte, semnătură estetică. Preferă texte contemporane, pe care le remixează după cum îi vine bine. Remixul înseamnă ajustarea turaţiei, schimbarea registrului dramatic, tăieturi, citări. Nu lucrează decît acolo …

+/- Ursul împăiat, tras pe roţi de tatăl Luigi în Boala familiei M, şi-a găsit o întreagă pleiadă de rude în spectacolul lui Radu Afrim, cu Herr Paul de Tankred Dorst, de la Piatra Neamţ. Aglomerarea de produse ale artei taxidermiei creează o reţea de metafore despre „moartea în viu“ şi viaţa de dincolo de aparenta mortificare, cu …

n Dacă vreţi să vedeţi ce şi cum se mai întîmplă pe scîndură (pe scenă, adică, pentru cei care tot mai cred că finanţarea teatrelor e ban pierdut), la Dunărea de Jos, ori dacă, pur şi simplu, mai are balta peşte, nu apelaţi la SNCFR. Nici un tren nu mai circulă între Bucureşti şi Tulcea (sic!). Dacă vă …

Într-o cronică despre Festivalul de la Avignon din 2006 (publicată în Dilema veche), Alice Georgescu vorbeşte despre ezitarea de a scrie despre un eveniment teatral care s-a încheiat. Într-adevăr, o retrospectivă riscă să piardă din start interesul, rămînînd lipsită de semnificaţie pentru cei care nu au reuşit să asiste la spectacole. Există însă evenimente peste care e greu …

A patra ediţie a festivalului Anim’Est (Bucureşti), singurul eveniment cinematografic anual din România dedicat în întregime animaţiei naţionale şi mondiale, s-a dovedit un nou mare succes pentru organizatorii de la Asociaţia Este’n’Est. Între 2-11 octombrie, aproximativ 15.000 de spectatori, cu aproape 6.000 mai mulţi decît la ediţia precedentă, au participat la proiecţiile şi evenimentele desfăşurate la Cinema Patria, …

Palmaresul Anim’Est 2009 a fost în general echitabil, cele trei jurii dovedindu-şi profesionalismul şi onestitatea. Din competiţia rezervată lungmetrajelor (cinci la număr anul acesta), nici un film nu s-a desprins în cîştigător, impunîndu-se şi prin dramaturgie, şi prin realizare. În aceste condiţii, membrii juriului principal – cineaştii Georges Schwizgebel (autor elveţian de animaţie, cu dese sclipiri de geniu, …

În ultimele patru seri de Anim’Est, programul a fost întunecat. A început de vineri seară cu proiecţia filmului Les Religions Sauvages, un film-eveniment dintre cele mai incomode, şi nu mă refer numai la sala de proiecţie (sala de cinema de la Union nu e dintre cele mai plăcute, dar nu ne permitem să facem mofturi), ci la filmul …

n Trofeul Anim’Est pentru cel mai bun scurtmetraj: Fantoma de la cinema (Olanda) de Erik van Schaaik n Premiul pentru cel mai bun lungmetraj: Pianul din pădure (Japonia) de Masayuki Kojima n Premiul pentru cel mai bun scurtmetraj internaţional: Mei Ling (Franţa) de Stéphanie Lansaque şi François Leroy n Premiul pentru cel mai bun film studenţesc: Să …

Primul film al lui Bobby Păunescu este o reuşită; mai mult decît atît, este printre puţinele filme despre care tot vorbim, dar pe care nu reuşim să le vedem realizate: nici „masterpiece“ din categoria Poliţist, adjectiv, nici o căzătură din categoria… Nu, că nu vreau să le mai numesc. Este ceea ce numim un film onorabil. Nu e …

Primăvara romană a doamnei Stone (1961, în regia lui Jose Quintero), după romanul lui Tenessee Williams, cu Vivien Leigh şi Warren Beatty, tratează o altă fază a iubirii: una legată de moarte. De altfel, şi Julius Evola vorbeşte, în Metafizica sexului (Humanitas, 1994, traducere de Sorin Mărculescu), despre tema morţii ca fiind legată de cea a iubirii; citînd …

În această toamnă, un eveniment expoziţional aşteptat de multă vreme este găzduit de Muzeul Naţional de Artă Contemporană: expoziţia cu lucrările lui Horia Damian, artistul român mult mai cunoscut în lume decît în propria ţară. Fără a fi o retrospectivă, pentru prima dată lucrările lui Horia Damian sînt expuse la Bucureşti, într-o selecţie începînd cu perioada anilor şaizeci, …

Vara, cu marile sale vacanţe, a constituit pentru artişti un interval al muncii, planurilor şi strategiilor privitoare la întîlnirea cu publicul, în spaţiul expoziţiilor. După un septembrie dedicat cu predilecţie „mişcărilor logistice“, luna octombrie a debutat în Bucureşti cu o serie de vernisaje (mult aşteptate). Ne vom opri în rîndurile de mai jos asupra cîtorva dintre acestea, în …

Nu în puţine dintre oraşele europene ce mai păstrează încă ceva din conformaţia medievală există cîte un muzeu al catedralei. În Italia, în centre precum Pisa, Veneţia, Orvieto sau Siena, un astfel de stabiliment poartă titulatura de „Museo dell’ Opera del Duomo“ şi adăposteşte, în genere, piese (din ansamblul ornamentaţiei) prea fragile pentru a mai fi lăsate in …

Încercarea de a înţelege anumite momente-cheie, de mare densitate faptică şi emoţională, care au antrenat consecinţe ample şi de durată în istoria unei societăţi, este, probabil, una dintre cele mai îndrăgite tentative ale profesioniştilor investigării trecutului de către publicul cititor. Prin acest tip de lectură se încearcă descifrarea cauzelor neevidente ale unui fenomen punctual, implicaţiile mai puţin înţelese şi evidenţiate ale acestuia, dar se speră …

În România antologiile nu au avut întotdeauna rolul de a oferi pe tavă tot ce e mai bun, de a fi un fel de best of... A fost o vreme în care antologiile erau singurele locuri în care un tînăr autor de SF putea publica. Prin anii ’80 ai secolului trecut, nu prea existau reviste, dar apăreau antologii. …

Am avut privilegiul să o urmăresc pe Fanny Ardant în piesa Music-Hall de Jean-Luc Lagarce, prezentată publicului românesc la Teatrul Odeon. Piesa este, de fapt, amplul monolog al unei mari actriţe despre vise, micile şi marile mizerii ale oricărui turneu în teatre obscure, despre singurătate.   Cine este Fanny Ardant, cea din viaţa cotidiană? Cred că nu …

BitDefender a prezentat o radiografie a ameninţărilor lunii septembrie la adresa sistemelor de operare de pe computere. De asemenea, sînt readuse în atenţie soluţiile pe care ar trebuie să le avem în vedere cînd vine vorba de protecţia datelor personale de pe PC-uri.   Top 10 ameninţări informatice în septembrie   BitDefender, producătorul de soluţii de securitate, a …