Mai ’68: anii cei buni au trecut?

  • Recomandă articolul
Întrebarea este, de fapt, care erau anii cei buni: anii ’50, cînd Europa îşi lingea rănile postbelice muncind, muncind şi iar muncind, încercînd parcă să nu se gîndească prea mult la ce a fost; anii ’60, cînd libertatea începea să fie înţeleasă sexual, senzual, individual? 1969, année erotique al lui Gainsbourg, de după turbulentul 1968? Astăzi, Mai ’68 este văzut, pe de-o parte ca fiind sursa tuturor relelor societăţii contemporane, iar pe de altă parte, ca moment al eliberării: de tabuuri, de autoritatea niciodată pusă În cauză, de rigiditatea burgheză impusă trupului şi sexului.   Moştenirea şaizecioptistă e vizibilă într-o multitudine de aspecte ale vieţii, de la cel politic (să ne gîndim doar la Daniel Cohn-Bendit şi Joschka Fischer) la cel social (mişcările antiglobalizare nu sÎnt ele legate de Mai ’68?) – nu prea ne hotărîm însă dacă ne place ori nu, dacă e o povară de care să ne descotorosim sau dacă să defilăm cu achiziţiile şaizecioptiste în frunte. Am vrea ca anii cei buni să fie cei de acum, dar nu prea ştim la ce model să ne raportăm. Au trecut, oare, anii cei buni? Au existat? Vor veni? Şi, printre toate aceste întrebări astea, ce e de […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

object(WP_Term)#12883 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }