Malte Persson – Scriitorul
- 25-09-2008
- Nr. 442
-
Observator Cultural
- SUPLIMENT
- 0 Comentarii
Scriitorul 1. Cerul – notez pe hîrtie – de deasupra capului său e ca o tigaie veche de fier în care stelele sînt lăsate la răcit, ca ideile. Totul se răsuceşte şi se roteşte, încercînd să se formuleze pe sine – e cam aşa: să fii incapabil să vezi ceva nefiltrat să fii incapabil să vezi ceva fără a-l reformula: totul (viaţa: ceea ce trăieşte şi ceea ce e trăit) răsucit, făcînd spirale prin tot. În buzunarul meu, un stilou şi un carnet cu care să culeg roadele lumii. El a decis (cine ştie de ce?) să scrie, să scrie despre. 2. Alinierea pentru introspecţie. Un titlu posibil: „Monotaur“. Cumpăr tuş negru pentru imprimanta mea, de pe internet. Dau rufe (negre) la spălat, car sacoşe pline cu haine prin zăpadă. Bifez lucrurile pe care le am de făcut de pe o listă pătată de cafea. Fără a reuşi vreodată să ajung la ultimul. Uit să-mi golesc buzunarele blugilor – fragmente de poezie se vor transforma în bucăţele scămoşate. Mă gîndesc la mere şi la roman. Ghicitoare Copistul îşi înalţă privirea dintre gratiile portativului. O inimă cu cioc loveşte iar şi iar în pereţii de cretă […]