Mari intelectuali la răscruce în secolul lor

  • Recomandă articolul
Cum se ajunge la dictatură şi la conflict? Uneori, treptat-treptat şi chiar cu ajutorul Dreptului şi al alegerilor libere. Este un aspect interesant al istoriei contemporane a Germaniei, aşa cum rezultă din cartea lui Christian conte von Krockow, Germanii în secolul lor (1890-1990), Editura ALL Educaţional, 1999, traducere de Marlen Negrescu. Autorul ne avertizează că semnele premonitorii existau încă de timpuriu, şi nu ca urmare a înfrîngerii din Primul Razboi Mondial. Astfel, se ridică tot mai des întrebarea: „Cum trebuie să arate în viitor ordinea germană?“. Despre „un război victorios, ca ideal social“ vorbise deja, în 1911, profesorul de drept statal Erich Kaufmann. Războiul devenea „o probă reală de capacitate şi de performanţă a statului“ (p. 95). Semnificativ pentru ceea ce avea să urmeze era şi aşa-numita „Adresă Seeberg“, din vara anului 1915, întocmită de Reinhold Seeberg şi semnată de 352 de profesori universitari, în care se afirma: „Nu vrem să dominăm lumea, vrem doar o poziţie corespunzătoare puterii noastre culturale, economice şi militare“. Se pretindea ca Belgia să devină protectorat german, Franţa să renunţe la teritorii importante, dar, înainte de toate, se pretindeau teritorii în Est: „Baza pentru apărarea creşterii noastre demografice înseamnă teritoriul la care Rusia trebuie să […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

object(WP_Term)#12883 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }