Memorii individuale

Ion IANOSI Prejudecati si judecati Editura Hasefer, Bucuresti, 2002, 462 p., f.p. Este greu de crezut ca altceva decit un incorigibil optimism pedagogic – pe care experientele anilor din urma, oricit de contrariante, n-au reusit sa-l descurajeze decisiv si definitiv – nutreste admirabila tenacitate cu care filozoful si esteticianul Ion Ianosi nu oboseste in a se ocupa de „idei inoportune“. Caci nu-i lucru putin sa te incapatinezi a sustine astazi, in ciuda sensibilitatilor si asteptarilor unui public intelectual bucurestean cu asumate filiatii culturale „liberal-conservatoare“, ca o comparatie intre Nietzsche si Marx nu reprezinta un afront la adresa democratiei; sau ca, pe de alta parte, dezinvoltura unora in a corela „linear“ fascismul si comunismul, in cautare – legitima pina la un punct – de paralelisme, analogii si identitati, „duce la siluirea istoriei, la confundarea unor etape diferite ca substanta, la anularea distinctiilor dintre personalitati si personaje de anvergura incomparabila“! Luciditatea cu care isi amendeaza iluziile ii reaminteste mereu ca „nodurile gordiene sint taiate indeobste cu sabia“, dar, „umanist“ pursinge, mai spera ca „omul nu va conteni sa apeleze, totusi, si la alte instrumente“. Ca de pilda ratiunea, in apararea careia a simtit ca trebuie sa sara si inainte de 1989, cind, […]