Memoriile comunismului pe intelesul teatrului
- 23-03-2006
- Nr. 313
-
Observator Cultural
- SUPLIMENT
- 0 Comentarii
Zilele acestea, un nou spectacol va avea premiera la Teatrul National din Bucuresti. Se numeste Comedie rosie, e un text despre comunism, iar autorul lui e un fost turnator, care si-a asumat propriile fapte. Spectacolul e regizat de Alexandru Tocilescu, cel care, acum un an, facuse la Teatrul Mic O zi din viata lui Nicolae Ceausescu, probabil cea mai cunoscuta montare avind ca subiect totalitarismul. Dar si cea mai contestata, pentru aura ei de farsa. Intre timp, spectacole care vorbeau, mai mult sau mai putin deschis, despre experienta comunismului s-au mai facut; cele mai multe, pe texte venite din alte culturi. Dar, in continuare, un discurs artistic, teatral despre un trecut recent care inca ne tareaza prezentul nu exista. Se intimpla asta pentru ca nu avem nici un discurs social al memoriei comunismului? Exista memorie sau memorii ale comunismului? Sintem noi, romanii, singurii care ignora inca sa vorbeasca direct despre trecutul comunist? E misiunea teatrului sa puna in discutie greaua mostenire a totalitarismului, poate el s-o faca? Iar daca da, cum se poate vorbi despre comunism in limba teatrului? Am pus aceste intrebari, intr-un prim moment, unor teoreticieni, nu neaparat ai scenei, unei actrite, unui dramaturg, unei traducatoare. Raspunsurile sint, […]