Mimosa Impudica (II)

  • Recomandă articolul
Înflăcărarea notabilităţilor lui Băsescu s-a stins într-o clipită din cauza intolerabilei ascensiuni a Elenei Udrea pe scara istorică a băsismului. O anamneză a acestui cataclism, sub semnătura lui Andrei Cornea, un „băsist disident“: „Am considerat că Băsescu însuşi trădează băsismul, principiile pe care şi-a bazat guvernarea. […] De ce să o susţină pe Elena Udrea, ce a făcut Elena Udrea pentru acele valori?“ (interviu, Gândul, 17.12.2014). Gabriel Liiceanu priveşte eclipsa totală a băsismului prin acelaşi ciob afumat: „Dacă mă întrebaţi dacă aş vota cu Traian Băsescu cel de pînă acum un an, v-aş spune categoric – da. […] Aşa cum arată însă în clipa de faţă, lăsînd moştenirea unui om inadecvat cu rolul pe care vrea să îl joace, nu l-aş mai vota. […] Eu o văd pe doamna Udrea excepţional distribuită în roluri sociale. De pildă, dacă ar prezenta produsele cosmetice ale unei mari firme de cosmetice [sic!] cred că şi-ar atinge gradul de competenţă maximă“ (interviu, Gândul, 28.10.2014). Sever Voinescu, alt vexat de legatara averii băsiste: „Traian Băsescu însuşi complică lucrurile, dînd susţinere unei variante care irită aproape pe toată lumea“ (Moştenirea lui Băsescu. Pe de altă parte…, revista 22, 09.09.2014).  „Regina gondolelor“ îi cauzează un deranj precoce […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

Comentarii utilizatori

Comentariile sunt închise.