Nr. 757 (28)

Alegerile parlamentare anticipate din Grecia par a sta sub semnul Minotaurului. Dar care variantă, cea a mitului antic, sau cea a devenirii raţionale şi echilibrate a omului? Să fie cea antică, în care Minotaurul (simbolizînd instinctul ascuns în adîncul fiinţei umane), camuflat în labirintul său, a fost ucis de Tezeu (în luptă împotriva pulsiunilor inconştientului care tind să-l copleşească) cu ajutorul firului călăuzitor al Ariadnei …

Nu are nici un rost să repetăm ideea că Europa este o construcţie iudeo-creştină. Nu are nici un rost să repetăm că balansul dintre Atena şi Ierusalim a generat ceea ce, azi, numim Europa şi civilizaţia/cultură europeană. Nu are nici un rost să repetăm că toate aceste adevăruri şi certitudini sînt puse azi nu doar în discuţie – se poate schimba şi trecutul, ştim deja …

Înflăcărarea notabilităţilor lui Băsescu s-a stins într-o clipită din cauza intolerabilei ascensiuni a Elenei Udrea pe scara istorică a băsismului. O anamneză a acestui cataclism, sub semnătura lui Andrei Cornea, un „băsist disident“: „Am considerat că Băsescu însuşi trădează băsismul, principiile pe care şi-a bazat guvernarea. […] De ce să o susţină pe Elena Udrea, ce a făcut Elena Udrea pentru acele valori?“ (interviu, Gândul, …

Se tot adună mărturii în favoarea ideii că jurizarea de la Premiul Naţional „Mihai Eminescu“ – Opera Omnia, 2015, acordat lui Gabriel Chifu, a avut destule deficienţe. Mircea Martin, într-o nouă intervenţie, vorbeşte de două (!) nominalizări ale membrilor juriului şi aminteşte că n-a avut loc nici o discuţie finală între membrii juriului, deşi scorul era strîns, între Mircea Cărtărescu şi Gabriel Chifu.  Paul Cernat …

Nu sînt un cititor de bloguri, nu am cont pe Facebook. Mi se spune că discuţia referitoare la Premiul „Mihai Eminescu“ din acest an continuă în mediul virtual. Mi s-a transmis şi un text semnat de Radu Vancu, text incisiv, care duce mai departe argumentaţia şi interogaţia din „Apelul...“ publicat în Observator cultural, nr. 756, din 22 ianuarie a.c. (împreună cu un răspuns al meu). …

Manevrele prin care Gabriel Chifu a devenit cîştigătorul ediţiei din 2015 a Premiului de Poezie „Mihai Eminescu“ de la Botoşani au stîrnit o revoltă legitimă, care s-a propagat pe Facebook şi ameninţă să ia proporţii dincolo de mediul online. Nu agreez unele formulări şi acuze aduse in corpore juriului de semnatarii scrisorii deschise iniţiate de Radu Vancu şi Claudiu Komartin. Nu gust nici stilistica romantic-avîntată …

UPDATE (28 ianuarie; în ediţia on-line a revistei): În ediţia din această săptămînă a revistei România literară, datată 30 ianuarie, care nu poate fi încă accesată pe net (am citit ediţia tipărită), este publicată  o „Notă“, pe care o reproducem integral: „Votul juriului de la Premiul „Eminescu“ – Botoşani s-a desfăşurat în două tururi. În primul tur, Al. Cistelecan a votat pentru Aurel Pantea, …

A FOST „Luna Enescu“ la Londra. Vineri, 23 ianuarie, la Institutul Cultural Român din Londra, „Luna Enescu“ a continuat cu o dezbatere moderată de James Jolly, redactor-şef al prestigioasei reviste britanice The Gramophone, şi cu vernisajul unei expoziţii de fotografie a Muzeului Naţional „George Enescu“ din Bucureşti. Au participat: Sir Noel Malcolm – istoric, filozof şi jurnalist, cercetător la Universitatea Oxford, autorul volumului monografic …

După încă proaspăta traumă a OUG cu renunţarea la titluri, urmează, se vorbeşte „în cercuri bine informate“, un Ordin de Ministru (sau o fi tot OUG?) care schimbă regimul abilitării. Pentru cine nu e foarte în temă, abilitarea e un titlu ştiinţific recent introdus la noi (din 2011) care dă celui care-l dobîndeşte dreptul de a conduce doctorat. În Germania, abilitarea există încă din secolul …

Profesor la o universitate britanică de înalt prestigiu, Niall Ferguson împărtășește, în fond, o viziune asupra istoriei și a dezvoltării civilizaţiei apusene, devenită faimoasă de cel puţin un secol: cartea lui Oswald Spengler despre Declinul Occidentului este cea care a acreditat această perspectivă sumbră asupra unei lumi încă performante şi înfloritoare. Dar la baza ei nu se află neapărat un mănunchi de constatări pragmatice, ci …

Arhitect de profesie, M. Duţescu (n. 1979), a debutat în 2010 cu volumul de poezie şi toată bucuria acelor ani trişti (Editura Cartea Românească). În 2014, el a revenit cu un al doilea volum de poeme,franceza un avantaj (Editura Pandora M), dar şi cu un roman, Uranus Park, apărut la Editura Polirom, în colecţia de literatură contemporană „Ego. Proză“. Despre acesta din urmă va fi …

Vocea este cel de al treilea volum al Domnicăi Drumea, după Crize (Editura Vinea) şi not for sale (Editura Cartea Românească) şi este şi cartea care afirmă cele mai brutale adevăruri – nu contexte, nu situaţii – în cel mai puţin „precaut“ mod. Vocea le expune şi le spune pe nume: vulnerabilităţi, setări fantasmatice, frici şi manii. Nu le dramatizează, nu le distribuie unor personaje …

Mi-a adus aminte mai curînd de poezia lui Ion Buzu cartea celuilalt cîştigător al Premiului Opera Prima de la Botoşani. Este vorba despre Ştefan Ivas, al cărui volum, mila schimbă gustul cărnii, joacă pe aceleaşi coordonate ca şi cele ale tînărului poet basarabean. Adică memoria unei copilării deloc idilizate, într-un cadru rural unde trecerea, curgerea timpului, este punctată de ritualurile muncii, cealaltă, a existenţei tînărului/maturului …

Deloc sedentare amintirile lui Ioan Groşan. Itinerariul acestor retrospective, suple ca dimensiuni, debordează de nomadism: Maramureş, Franţa, Ardeal, Germania, Banat, Dobrogea, Delta Dunării sau Bucureşti. Indubitabil, prozatorul are vocaţie de globe-trotter. Şi totuşi, în pofida Spazier-ului geografic şi a siluetei sportive a textelor, amintirile lui Groşan inspiră o anumită patologie oblomoviană.   De fapt, se simte că nu avem de-a face cu un volum omogen. …

Deşi am tradus mult despre fotografie (mai cu seamă din scrierile excepţionale ale lui Péter Nádas), eu, personal, niciodată n-am trăit momente de fascinaţie generate de puterea pe care o poartă, în sine, fotografia ca obiect. Pînă cu ceva timp în urmă. Cînd, în decembrie anul trecut, am primit poate cel mai impresionant dar din viaţa mea: fotografii inedite din Decembrie 1989, făcute de Bálint …

„Legea morala e sfîntă (inviolabilă). Omul este în adevăr destul de profan, dar umanitatea din persoana lui trebuie să-i fie sfîntă.“ Immanuel KANT   „Îmi amintesc ce mi-a spus cîndva... unul dintre dascălii mei: Nu avem nevoie de sfinţi, doar de înţelepţi.“ Norman MANEA   Nu ştim dacă actele ce au produs teroare la Paris şi în lumea largă, doar la suprafaţa lor …

Multe s-au tot spus în aceste ultime săptămîni despre islam şi musulmani, despre universul şi civilizaţiile extraeuropene. Orientul, generic vorbind, ca şi Extremul Orient nu sînt culturi şi civilizaţii unitare, avînd fiecare particularităţile şi distincţiile lui, universuri umane, politice şi religioase cu o mare vechime. Faptul că globalizarea ne-a pus laolaltă, în aceste ultime decenii, ne obligă să ne cunoaştem unii pe alţii, ca să …

Pe 30 ianuarie s-au împlinit 8 ani de la moartea scriitorului Gheorghe Crăciun. În arhiva revistei noastre există un număr de 14 scrisori trimise de Gheorghe Crăciun lui Alexandru Vlad – căruia îi mulţumim şi pe această cale –, expediate între 3 octombrie 1982 şi 21 martie 1991. Primele cinci scrisori au fost publicate în Observator cultural în nr. 734, din 8 august 2014. Ilustrăm …

Organism internaţional, transfrontalier şi cu aproape 100 de ani de existenţă neîntreruptă, PEN International este recunoscut astăzi drept principala formă de susţinere a scriitorilor şi jurnaliştilor din lumea întreagă. Despre cum ar putea instituţiile culturale să iasă din zona anonimatului public şi cum reuşim să facem ca ele să fie nu doar recunoscute ca atare, cu istoria lor, dar şi cu rolul pe care-l pot …

Dubios, democraţia trecea“ – aşa se intitula o rubrică a revistei Academia Caţavencu la începutul anilor 2000, în timpul guvernării Năstase. Poate că rubrica a continuat să existe şi după 2004, poate că a existat şi înainte de 2000, nu ştiu; mi-o amintesc însă cel mai bine prin criticile la adresa guvernării Năstase. Poate că nu ar strica reactivarea rubricii: democraţia „trece“ astăzi mai rapid …

Spaţiul public occidental, dar şi cel românesc postcomunist dau dovadă de un fanatism tot mai pronunţat. Am în vedere nu numai articolele din ziare şi reviste culturale, dar şi – sau mai ales, dacă avem în vedere numărul foarte mare al persoanelor implicate – forumurile de discuţii. Cum libertatea de expresie se cere a fi respectată, dat fiind faptul că moderatorii forumurilor cenzurează numai acele …

O ştire a scurtcircuitat săptămîna trecută lumea, românească şi internaţională, a artei (mai puţin presa „generalistă“ locală): Adrian Ghenie va reprezenta România la Bienala de Artă de la Veneţia de anul acesta. Sau: România va fi reprezentată anul acesta la Bienala de la Veneţia de Adrian Ghenie. (Reformularea nu este, aşa cum se va vedea, inocentă. Contează cine este subiectul, logic şi gramatical, al frazei!) …

Un decor dominat de maşini de spălat – Bizoni (ca şi Lei, pe care Radu Afrim n-a montat-o) se petrece explicit într-o spălătorie – şi un univers (comun ambelor texte puse în scenă la Sibiu) al familiei muncitoreşti. Trilogia catalanului Paul Miró, Lei, Girafe, Bizoni, investighează, în original, cartierele proletare ale Barcelonei anilor ’50, în plină dictatură franchistă, urbanizare agresivă şi conflict tăcut între valorile …

Uniunea Artiştilor Plastici din România şi Filiala Pictură Bucureşti au organizat, la Galeria Centrul Artelor Vizuale, Expoziţia Premianţilor Salonului Naţional de Pictură, ediţia a doua. Expozanţii sînt: Gheorghe Anghel (premiul de excelenţă), Liviu Nedelcu, Lucian Cioată, Maria Balea, Ioan Augustin Pop, Aurora Király, Carmen-Mirela Trăistaru, Dragoş Bojin, Constantin Rusu, Ecaterina Vrana (premii pentru pictură), Florin Ciubotaru şi Ionuţ-Theodor Barbu (premii pentru picto-obiect). Expoziţia poate fi …

Dacă un scenariu iniţiatic (noţiune de luat, aici, cum grano salis) presupune probe, etape, vămi, bariere, „paznici ai pragului“ sau „poduri ale spadei“, atunci eu, unul, am păşit cu dreptul într-un asemenea scenariu incipient… Sub aspect (să-i spunem) exoteric, lucrurile debutaseră cu bine: în Jimbolia, zonă de frontieră (cu aşa-zişii noştri „cuscri“, sîrbii), orice extraneu era suspect. E pentru ce se impunea, fără excepţie, ca …

Nimănui, dintre cei patruzeci de pasageri ai autocarului plecat dintr-un Bucureşti sub cod galben de viscol, nu-i venea să creadă că, după ce traversasem toată Bulgaria şi rulam în continuare de la Salonic spre Capitala Greciei, cerul rămînea la fel de mohorît, învrăjbit. Fulguia şi geruia ca şi cum n-am fi coborît binişor către sud. Pe serpentinele de la Litohovo, înainte de a ajunge la …

A treia carte a scriitorului cu pseudonimul A. R. Deleanu este un obiect estetic gândit în cele mai mici amănunte pentru a şterge graniţe: cea dintre persoana autorului şi cea a scriitorului, cea dintre literatură şi poezie, cele dintre genurile literare, cea de la punctul de contact dintre literatură, reportaj şi cura psihanalitică. Bizaroproze  (în Cărţile Arven de la Editura Herg Benet, Bucureşti, 2014) este …