Ministrul de gaşcă

La alegerile din toamnă, unul din trei alegători a optat pentru Partidul Democrat-Liberal şi din motivul că a promovat tineri pe liste, scutiţi de experienţa haznalei politice dîmboviţene. Theodor Paleologu era unul dintre ei. A candidat în Co-legiul nr 9 din Sectorul 2 al Capitalei, învingînd-o pe mult mai experimentata Mariana Cîmpeanu, fost ministru al Muncii şi Protecţiei Sociale în Guvernul Tăriceanu. Deşi nu a dus o campanie zgomotoasă, bucureştenii l-au preferat pe el. Venea cu prospeţimea aerului parizian, cu privirea înaltă a unui diplomat de carieră, cu neprihănirea celui care nu s-a închinat la porţile (a)sfinţite ale Modroganilor. Şi nu avea decît 35 de ani.   Folosindu-se de rezonanţa numelui său de familie, fără prea mare efort, s-a trezit numărul 1 într-un colegiu care avea arondată o zonă unde predomină casele care au scăpat buldozerelor lui Ceauşescu. A avut avantajul unei copilării prin Armenească, unde a cunoscut nu numai oameni, ci şi caractere. Biblioteca tatălui, parfumul vremurilor de altădată, istoria neamului său, pinacoteca, colecţia de stampe, întinsă pînă prin secolul al XVIII-lea, l-au recomandat ca pe un viitor om politic de ţinută. Anvergura educaţiei sale nobile, calităţile dobîndite prin şcolile pariziene, prilejul de a cunoaşte personalităţi ale lumii, cînd […]