Nr. 467 (46)

A FOST   - Balastiera#186, film premiat la Miami. Scurtmetrajul Balastiera#186 de Adina Pintilie şi George Chiper a obţinut Premiul al II-lea în competiţia de scurtmetraj, la Festivalul Internaţional de Film de la Miami, care s-a încheiat duminică, 15 martie. Filmul spune o poveste despre singurătate, în care personajul principal se întîlneşte cu un înger. Scenariul şi regia …

În cadrul unei foarte interesante dezbateri (desfăşurate recent la Bucureşti), cu tema „presă politică – presă politizată?“, o întrebare a revenit obsesiv în discuţie: „este posibilă în România o publicaţie de tipul Newsweek sau Der Spiegel?“. Majoritatea răspunsurilor au pus sub semnul întrebării capacitatea publicului autohton de a „digera“ o revistă săptămînală care să conţină analize şi comentarii …

Cum intelighenţia românească nu este interesată decît de propriul ei buric – chiar aşa, să aduci în dezbatere românească o iniţiativă a unor intelectuali turci, care vor să înfrunte autorităţile şi un întreg trecut doar pentru a-şi asuma ceea ce se numeşte în spaţiul public, ambiguu şi abscons, „Marea Catastrofă“, ar fi o impietate; să insişti cumva pe …

La alegerile din toamnă, unul din trei alegători a optat pentru Partidul Democrat-Liberal şi din motivul că a promovat tineri pe liste, scutiţi de experienţa haznalei politice dîmboviţene. Theodor Paleologu era unul dintre ei. A candidat în Co-legiul nr 9 din Sectorul 2 al Capitalei, învingînd-o pe mult mai experimentata Mariana Cîmpeanu, fost ministru al Muncii şi Protecţiei …

Observ, în ultima vreme, în presa românească, fie ea tonomatizată sau nu, fie ea aservită „mogulilor“ sau nu, un soi de fatalism à la Roumanie în ceea ce priveşte rezultatul alegerilor prezidenţiale din toamnă. Acest fatalism este exprimat prin exclamaţii sceptice, de genul „n-o să-l învingă ăsta pe Băsescu, dom’le!“, sau prin interogaţii amare, de tipul „cine să-l …

Articolele lui Alexandru Matei din ultimele numere ale revistei au stîrnit discuţii mai mult decît înfocate şi multă iritare, mai ales în spaţiul virtual. Autorul vorbea despre un anume fel de impostură intelectuală. Reacţiile au mutat pe nesimţite discuţia în plan ideologic, dacă nu chiar politic – contrar intenţiei autorului, aş zice. Nu mi s-a părut că Alexandru …

Proză Daniel Bănulescu, Cel mai bun roman al tuturor timpurilor (Cartea Românească); Petru Cimpoeşu, Nouă proze vechi. Ficţiuni ilicite (Polirom); Filip Florian, Zilele regelui (Polirom); Ion Iovan, Ultimele însemnări ale lui Mateiu Caragiale (Curtea Veche); Doina Ruşti, Fantoma din moară (Polirom); Stelian Tănase, Maestro (Polirom).   Poezie Şerban Foarţă, Micul Print (Art); Ştefan Manasia, Cartea micilor invazii …

Stimate Domnule Ministru, Prin prezentul, vă supunem atenţiei punctul de vedere al specialiştilor Galeriei de Artă Veche Românească referitor la Hotărîrea Guvernului României nr. 194, din 25 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 150, din 10 martie 2009, privind predarea către Administraţia Prezidenţială a unor bunuri culturale mobile, aflate în custodia Muzeului Naţional de Artă …

Între 13 şi 18 martie s-a desfăşurat cea de-a 29-a ediţie a Salonului de Carte de la Paris (Porte de Versailles), o ediţie care arată că industria cărţii, în ce-o priveşte, nu este atît de afectată de criza economică. Anul acesta, ţara invitată a fost Mexic. Fanny Chartres şi Mircea Anghelescu au luat pentru noi pulsul Tîrgului: fastul, …

13-18 martie 2009, Salonul de carte de la Paris: autori publicaţi, cărţi iubite, cititori-fani, editori, autori fără editori, autori necunoscuţi, autori vedete…, paşi, mulţi paşi pentru puţine destinaţii, într-un spaţiu totuşi uriaş. Anul acesta, ţara invitată la Salonul Internaţional de Carte (a 29-a ediţie) a fost Mexic. Marele pavilion colorat al literaturii mexicane strălucea la cîţiva metri de …

„În timp ce recesiunea lasă industria altor mijloace de comunicare în ruină, cea mai veche dintre acestea, industria cărţii, o duce surprinzător de bine“, scrie Eric Pfanner în International Herald Tribune, pe marginea Salonului de Carte de la Paris. După o oarecare cădere în toamnă, volumul vînzărilor de carte în Franţa a crescut cu 2% în decembrie şi …

Din 1993, „Bistrot de Venise“ a devenit unul dintre punctele de întîlnire a elitei artistice veneţiene, prin elegantul său ambient şi temele de actualitate culturală şi socială care atrag un public de calitate. După seara de 16 ianuarie, cînd celebra Cafenea „Florian“ din Piaţa San Marco a găzduit o interesantă dezbatere despre Mihai Eminescu, un alt eveniment poetic …

E mai greu să parchezi decît să nu parchezi – ştiu. Şi mai ştiu că: nu e om care să nu fi parcat măcar o dată-n viaţa lui (nu e musai să ai maşină ca să parchezi); că unii parchează înainte de a fi învăţat, cum şi unii dintre ei nu învaţă niciodată; că sîntem o specie slabă, …

Fie că avem de-a face cu abordări mai tradiţionale, de tip „viaţa şi opera“, sau mai eseistic-interpretative, axate pe o problemă sau pe o idee directoare, monografiile critice de autori încep să revină în atenţie. În obiectiv sînt, mai ales, scriitori în curs de clasicizare, din tînăra generaţie interbelică sau de după 1945, cu o istorie complicată şi o receptare contradictorie. George ARDELEANU, N. …

Avangarda maghiară în texte şi portrete Selecţie, traduceri şi note de Francisko Kocsis Editura Ardealul, Tîrgu-Mureş, 2008, 452 p.   Leo Butnaru 100 de poeţi ai avangardei ruse Antologie, versiune românească, prefaţă şi note de Leo Butnaru Editura Ex Ponto, Constanţa, 2008, 364 p.   Mai nimic, în afară de pasiunea a doi traducători perseverenţi, care şi-au …

Deşi pînă acum ne-a obişnuit cu expoziţii – care sînt de excepţie –, şeful Cabinetului de Desene şi Gravuri de la Muzeul Naţional de Artă, doamna Dana Crişan, ne aduce în centrul atenţiei un eveniment inedit: volumul Pallady scriind. Jurnale, scrisori, însemnări, apărut sub îngrijirea sa. Pallady scriind,  Jurnale, scrisori, însemnări, Ediţie îngrijită de Dana Crişan (cu 24 de pagini alb-negru şi color – …

„Atîta timp cît Bush Jr. este preşedintele SUA, nu se impun reguli împotriva nepotismului“ (Ziarul de Iaşi, 19 mai 2003), acesta a fost răspunsul sec al Senatului Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi, întrunit în 2003 pentru a pune capăt unei campanii antinepotism universitar iniţiate de subsemnatul printr-un memoriu trimis către preşedinţie. După principiul încă de success: „Cîinii …

Dragă Bogdan, Văd că-mi oferi o adevărată situaţie rusească, precum în frumoasele basme ruseşti. Mă pui în faţa a trei drumuri, asemenea poveştii, din care trebuie să aleg unul: fie Bulgakov, fie Zamiatin, fie Platonov. Şi, pentru a mă face să mă simt „ca acasă“, mă anunţi că, pe orice cale aş merge, tot în iad voi ajunge. …

Membrii de vîrf ai castei intelectuale a patriei nu-şi permit un singur răgaz în marşul avîntat al dezamăgirii. Şi cu ce ochi căscaţi de admiraţie ne uitam la ei! Plini de erudiţie, cunoscători de limbi moarte, minţi ascuţite în a radiografia nevăzutul şi în a stabili viitorul, nu-şi dădeau în petic decît la capitolul punerii în practică. Unii …

Născuţi asasini – am scris în rubrica precedentă – este ultimul dintre filmele anilor ’90 la care mă voi referi, cel puţin deocamdată, în ceea ce priveşte relaţia dintre eroi şi diversele faţete ale societăţii de consum. Nu am epuizat încă – plecînd de la aceleaşi selecţii afective şi deloc exhaustive – filmele dragi mie, aparţinînd altor epoci: …

I pledge you, I pledge myself, to a new deal for the American people. Franklin Delano Roosevelt, Chicago, 1932   Comparaţia părea acum trei, patru luni o simplă găselniţă a ziariştilor: Obama, precum... FDR (Franklin Delano Roosevelt). Cel mai important preşedinte american al secolului al XX-lea a devenit termen de comparaţie pentru un foarte tînăr (fost) senator de …

Dacă pentru o parte a posterităţii, eroii lui Byron erau o reflectare în oglindă a autorului însuşi, atunci cei care au citit şi au fost inspiraţi de poemele sale au găsit în personalitatea lui Byron o reflectare a propriilor preocupări. „Istoria“ acestor afinităţi elective este reconstruită în cele două volume The Reception of Byron in Europe. Antologia reuneşte …

Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“, Iaşi Made in Est de Constantin Cheianu Regia: Claudiu Goga Costume: Axenti Marfa Decor: Ştefan Caragiu Muzica: Constantin Lucian Ţurcanu Video: Alexandru Condurache Mişcare scenică: Alice Şfaiţer Cu: Cosmin Maxim, Teodor Corban, Adi Carauleanu/Octavian Jighirgiu, Constantin Puşcaşu, Radu Ghilaş, Puşa Darie, Călin Chirilă, Diana Roman, Doru Aftanasiu, Georgeta Burdujan, Dumitru Năstruşnicu, Irina Răduţu …

- Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian“, Bucureşti Odiseea Vîsotki Spectacol-concert de Alexander Hausvater Coregrafia: Mălina Andrei Decorul: Alexandru Radu Costumele: Florilena Popescu Efecte video şi light-design: Lucian Moga Conducerea muzicală: Radu Captari Cu: Igor Caras, Mihaela Strâmbeanu, Vitalie Bichir, Natalia Trohin, Florentina Ţilea, Viorel Păunescu, Oana Rusu, Silvia Sohterus, Amelia Antoniu, Cătălin Petrescu, Matei Nicolescu, Toni …

Un regizor român montează la un teatru din România o piesă a unui autor din Republica Moldova, un regizor moldovean pune în scenă o piesă rusească pe o scenă brăileană, un director de scenă din Cluj semnează un Romeo şi Julieta într-o instituţie de spectacol din Chişinău. Sînt fapte fără legătură între ele (şi care nu justifică, e …

În calitate de director general al Teatrului „Toma Caragiu“ din Ploieşti, dar şi de cititor permanent şi interesat al publicaţiei dvs., doresc ca, în spiritul corectei informări a cititorilor dvs., să fac următoarea rectificare: astfel, în numărul din săptămîna 19-25 martie, în articolul „Oglindă, oglinjoară, cine-i cel mai bun din ţară...“ …

Cînd aude numele lui Stere Gulea, cinefilul român se gîndeşte automat la Moromeţii (1988) şi, posibil, la documentarul coordonat de el Piaţa Universităţii – România (1991). Din păcate, nu e exclus ca regizorul, deşi a reintrat în circuit după o lungă pauză şi are planuri mari de viitor, să rămînă în istoria filmului autohton doar cu aceste două …

Dacă pînă acum părea că festivalurile de film documentar din România prind doar în oraşele de provincie (cel mai important fiind de departe Astra Film Sibiu), Centrul Ceh a dovedit că şi în Capitală se poate organiza cu succes un asemenea eveniment cinematografic cu implicaţii în viaţa comunităţii.   One World, cel dintîi festival de film documentar dedicat …

Numele lui Cristian Samfira este cunoscut în rîndul tinerilor creatori de modă. Format la Academia de Artă din Cluj-Napoca, el a venit în Bucureşti, unde reuşeşte, de cîţiva ani, să atragă atenţia celor interesaţi asupra creaţiilor sale vestimentare. Cu cîteva zile în urmă, la Galeriile Fundaţiei, el a deschis o expoziţie care a surprins pe majoritatea celor prezenţi …

Sfîrşitul anului trecut a fost marcat de un eveniment ce se voia important în cultura română, anume lansarea, la Tîrgul de Carte Gaudeamus, a Lexiconului critic şi documentar al pictorilor, sculptorilor şi desenatorilor din România secolelor XV-XX, semnat de Mircea Deac. Critica de specialitate a breslei artiştilor plastici nu a reacţionat la apariţia acestei lucrări. Păcat..., căci este …

Joi, 19 martie 2009, a avut loc, la Anaid Art Gallery, vernisajul expoziţiei Generation Djihad, semnată de Tara – unul dintre cei mai controversaţi artişti români ai momentului. Expoziţiile anterioare, Black Rumania, Apocalyptic for Everybody, Finis Mundi, din ţară, şi Into the Night of Loneliness, din Germania (Bochum), i-au creat o aură inconfundabilă lui Sorin Tara von Neudorf, ale cărui subiecte, dincolo de manieră sau …

Receptarea lui Giorgio de Chirico este legată, în general, de „pictura metafizică“. Tindem să restrîngem ansamblul operei – variată, plurivalentă, dar mai ales vastă – la imaginea unei pieţe italiene în amurg, cu umbre prelungi, statui antice şi o nesfîrşită solitudine. Există, însă, multe alte faţete: relaţia cu mişcarea surealistă, latenţele Antichităţii clasice şi ale poeziei lui Böcklin, dialogul cu tradiţia artistică europeană sau …

Am asistat la ultima premieră – pînă acum au mai fost trei! – a versiunii scenice Evgheni Oneghin de Ceaikovski la Opera Naţională din Bucureşti. Am aşteptat mult şi cu nerăbdare seara de duminică, 22 martie, şi, parţial, speranţele mi-au fost împlinite. Departe de a fi fără cusur, spectacolul este totuşi o demonstraţie a ceea ce numim „teatru …

În anii ’80, actorul Ion Caramitru a descoperit tentaţia regiei de operă: a debutat la Opera bucureşteană cu spectacolul pentru copii Micul coşar de Britten, a montat premiera absolută Eminescu de Paul Urmuzescu, a abordat cu mult succes şi musicalul My Fair Lady de Loewe, de data aceasta la Constanţa, după care a fost invitat la Belfast pentru …

A patra ediţie a Festivalului Internaţional de Chitară de la Radiodifuziune, organizat între 18 şi 25 martie, a avut din nou invitaţi străini de primă mînă, care au împărţit concertele şi recitalurile cu tineri instrumentişti români. Prin alcătuirea programelor, evenimentul reflectă în bună măsură situaţia actuală a chitarei şi rolul pe care îl joacă în lumea muzicală internaţională. …

Domnul academician Dan Berindei are exuberanta idee de a răspunde unei recenzii a subsemnatului în revista Cultura. O prejudecată curentă în mediile ştiinţifice de la noi şi de aiurea sugerează că răspunsul cel mai potrivit la recenziile critice ar fi... o nouă carte. Desigur, dacă nu eşti dispus să o faci, mai există o posibilitate: poţi revizui volumul …

Primăvara este anotimpul în care, în lumea FF&SF, începe vînzoleala premiilor. Autorii merituoşi ai cărţilor publicate în 2008 îşi pregătesc ţinutele de gală pentru a participa la ceremoniile de decernare a marilor premii, pentru că – fie vorbim de „Arthur C. Clarke“, premiul britanic pentru cel mai bun roman al anului, fie vorbim de Premiul Nebula acordat de …

Excelentă iniţiativa lui Romulus Rusan de a organiza expoziţia Ţăranii şi comunismul, care poate fi văzută pînă în iunie la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“ din Bucureşti! Din nou, Memorialul Sighet şi Fundaţia Academia Civică, în colaborare cu Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“, oferă încă un prilej de cunoaştere şi de meditaţie asupra atrocităţilor din vremea …

Teatrul „Tamási Áron“ din Sfîntu Gheorghe împlineşte, în 2009, 60 de ani de existenţă. De la înfiinţarea sa, în 1948, teatrul maghiar din Sf. Gheorghe – finanţat de comunitatea locală, într-o zonă nu dintre cele mai prospere ale României – a fost ţinut în viaţă de spectatorii săi. O generozitate la care teatrul a răspuns cu „reflexele unui …

A sepsiszentgyörgyi Tamási Áron Színház 2009-ben ünnepli a 60-ik születésnapját. Romániának ennek a nem túl virágzó vidékén a helyi közösség által finanszírozott sepsiszentgyörgyi magyar színházat megalakulásától, 1948-tól kezdve a néz˝oközönség érdekl˝odése tartotta életben. A sepsiszentgyörgyi magyar színház olyan ritka intézmény, amely a m˝uvészi el˝oadások mellett kötelezte el magát, amely a világ eseményeire az „él˝o szervezet reflexeivel“ válaszolt, amely az évek során az ország (és Magyarország) …

Prima întrebare e banală şi de la sine înţeleasă: Sfîntu Gheorghe e un oraş mic, o comunitate teatrală restrînsă, de ce un festival internaţional aici? Cînd m-am hotărît să devin director, ca să apăr ceea ce se întîmplă în teatrul din Sfîntu Gheorghe de 15 ani, aveam de gînd să fac un festival internaţional de teatru, dintr-un fel …

A Tamási Áron Színház igazgatója, a m˝uvész-színház kiváló rendez˝oje arról beszél, hogy mit jelent egy vidéki városban ellenállni a kereskedelmi nyomásnak, mit jelent – ezen keresztül – szövetséget kötni a közönséggel.   Az els˝o kérdés banális és magától értet˝od˝o: Sepsiszentgyörgy kisváros, korlátozott számú színházi néz˝oközönséggel, miért pont itt rendeztek meg egy nemzetközi színházi fesztivált? Mikor eldöntöttem, hogy igazgató …

Cînd scriu despre Bienala Internaţională de Teatru Reflex de la Sfîntu Gheorghe, o fac dintr-o poziţie de două ori dezavantajoasă şi incertă: deşi sînt o colaboratoare modestă, care şi-a asumat partea de responsabilitate în concretizarea acestui festival, şi deşi scriu tocmai la jumătatea perioadei de desfăşurare a evenimentului: după ce au avut patru spectacole invitate şi înainte de …

Kétszeresen hátrányos és bizonytalan helyzetb˝ol szólalok meg, amikor a sepsiszentgyörgyi Reflex Nemzetközi Színházi Biennáléról írok – a fesztivál jelentéktelen, de elkötelezett munkatársaként, és éppen a rendezvény félidején, négy vendégel˝oadáson túl, négynek el˝otte. Ez is reflex, nevezzük publicista-reflexnek, az idegrendszer önkéntelen válasza a küls˝o ingerekre, jelen esetben a fesztiválra, amely folyamatosan intenzív reakciókat vált ki mind a helyi, mind …

Acum cîţiva ani, un subiect la modă în dezbaterile mai mult sau mai puţin critice era necesitatea festivalurilor de teatru. Bărbaţi gravi şi doamne energice cheltuiau ore lungi (adeseori, chiar în timpul unei asemenea reuniuni) pentru a stabili dacă festivalurile sînt bune sau nu pentru mişcarea teatrală naţională şi/sau locală, dacă organizatorii sînt apţi să le organizeze şi dacă spectatorii sînt pregătiţi să le recepteze. …

Néhány évvel ezel˝ott a többé vagy kevésbé kritikus eszmecserék népszer˝u tárgya volt a színházfesztiválok szükségessége. Súlyos férfiak és energikus hölgyek töltöttek (gyakran épp az efféle találkozók alkalmával) hosszú órákat azzal, hogy megállapítsák, hasznosak vagy sem a fesztiválok a nemzeti és/vagy helyi színházmozgalom számára, hogy a szervez˝ok alkalmasak-e vagy sem a megszervezésükre, és hogy a néz˝ok elég felkészültek-e a …