Mircea Cărtărescu, laureat al Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu“

  • Recomandă articolul

Premiul Eminescu unuPoetul, prozatorul, eseistul și publicistul Mircea Cărtărescu a fost desemnat, pe 15 ianuarie, cîștigător al celei de-a XXVI-a ediții a Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu“ pentru Opera Omnia, care se acordă, în fiecare an, pe 15 ianuarie, la Botoșani.

Premiul i-a fost înmînat de președintele Uniunii Scriitorilor din România, Nicolae Manolescu, care a fost și președintele juriului. Cărtărescu a devenit laureat al celui mai important premiu de poezie din România, după ce a mai fost nominalizat în edițiile 2014 și 2015. Anul trecut, cunoscutul scriitor a refuzat să se afle printre nominalizați. Pentru ediția din acest an au mai fost nominalizați poeții Ovidiu Genaru, Ioan Moldovan, Aurel Pantea, Marta Petreu, Cassian Maria Spiridon, Liviu Ioan Stoiciu și Lucian Vasiliu. Cîștigătorul Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu“ pentru Opera Omnia va intra în posesia unei sume de 30.000 de lei, dar și a titlului de cetățean de onoare al Municipiului Botoșani.

Mircea Cărtărescu s-a născut pe 1 iunie 1956, la București, unde a urmat și cursurile Liceului „Dimitrie Cantemir“ și ale Facultății de Limbă și Literatură Română din cadrul Universității din București. În prezent, este profesor doctor în cadrul Facultății de Litere a Universității din București. Este poet, prozator, eseist și publicist. Este tradus în engleză, germană, italiană, franceză, suedeză, spaniolă, olandeză, polonă, portugheză, maghiară, ivrit, norvegiană, bulgară, slovenă, daneză, bască, rusă, greacă, turcă, croată, sîrbă. Cărțile sale au fost premiate de Academia Română, Uniunea Scriitorilor din România și din Republica Moldova, Ministerul Culturii, ASPRO, Asociația Scriitorilor din București, Asociația Editorilor din România, revista Observator cultural. Romanul Nostalgia a primit, în 2005, Premiul literar „Giuseppe Acerbi“, Castel Goffredo, Italia. De asemenea, autorul a primit Premiul Internațional pentru Literatură de la Vileniča (2011), Premiul Internațional pentru Literatură „Haus der Kulturen der Welt“, Berlin (2012), Premiul Internațional pentru Literatură, Berlin (2012), Premiul Spycher — Literaturpreis Leuk, Elveția (2013), Marele Premiu al Festivalului Inter­național de Poezie de la Novi Sad (2013), Premiul Tormenta en un vaso, Spania (2014), Premiul Euskadi de Plata, San Sebastian (2014), Premiul cărții pentru înțelegere europeană al orașului Leipzig, 2015; Premiul de stat al Austriei pentru literatură europeană, 2015.

„Deși nu mă numesc și nu am fost numit niciodată un eminescolog, totuși Eminescu a fost obsesia vieții mele și este în continuare obsesia vieții mele, și eu cred că nu există un scriitor român care să fie atît de fascinat și impregnat de Eminescu cum am fost eu întotdeauna“, a afirmat Cărtărescu, duminică, 15 ianuarie, după înmînarea trofeului. El a declarat, pe scena Cinematografului Unirea din Botoșani, unde s-a desfășurat gala de decernare a marelui premiu, că Eminescu poate fi omagiat doar prin faptul că va fi citit în continuare, însă a subliniat necesitatea cititorului de a fi critic cu opera marelui poet. „Nu știu dacă lui Eminescu i-ar fi plăcut să fie cu adevărat un poet național celebrat atît de tare. Poate că nu i-ar fi displăcut să se comemoreze moartea sa în fiecare an, să se sărbătorească ziua lui de naștere, dar nu știu dacă i-ar fi plăcut să aibă un crater pe Marte, nu știu dacă i-ar fi plăcut să se bată monedă în Uniunea Sovietică cu chipul său. Nu știu dacă i-ar fi plăcut să fie pe hîrtia de 500 de lei. Nu știu dacă i-ar fi plăcut cele mai multe dintre discursurile de la grădiniță pînă la Academie care se țin, în această zi, despre el. Eminescu a fost, după părerea mea, în primul rînd un poet și asta trebuie să rămînă. El nu poate fi omagiat decît prin faptul că-l citim mai departe și nu-l citim ca pe Sfînta Evanghelie. Îl citim cu spirit critic. Eminescu nu a transformat în aur tot ce a atins. Nu toate poeziile lui sînt la același nivel, la nivelul excelenței, dar vîrfurile lui sînt geniale“, a precizat Cărtărescu.

Juriul de acordare a Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu“ – Opera Omnia, pe anul 2016, a fost format din Nicolae Manolescu (președinte), Mircea Martin, Cornel Ungureanu, Ion Pop, Al. Cistelecan, Mircea A. Diaconu, Ioan Holban (membri).

Tot la Botoșani,  juriul de acordare a Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu“ – Opus Primum, pe anul 2016, format din Al. Cistelecan (preşedinte), Mircea A. Diaconu, Vasile Spiridon, Daniel Cristea-Enache şi Andrei Terian (membri), avînd în vedere nominalizările: Ioana Miron – Picaj, Editura Casa de pariuri literare, 2016; Alexandra Negru – Deviant, Editura Paralela 45, 2017; Ciprian Popescu – Mile End, Casa de Editură „Max Blecher“, 2016; Alina Purcaru – rezistenţă, Editura Cartea Românească, 2016; George State – Crux, Editura Cartea Românească, 2016, a decis ca laureatul acestei ediţii, a XIX‑a, să fie poetul Ciprian  Popescu, pentru volumul Mile End (informații prelucrate după relatări Agerpres).

object(WP_Term)#13241 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }