Mircea Eliade şi (nu numai) evreii…
- 09-07-2014
- Nr. 730
-
Țicu GOLDSTEIN
- OPINII
- 32 Comentarii
Lui Teşu Solomovici, editor şi publicist cunoscut, căruia îi plac subiectele fierbinţi, controversate, nu putea să-i scape „cazul Eliade“, cu trecutul său sulfuros, refulat, precum şi trădarea unei prietenii… Cum subliniază de la început autorul cărţii Mircea Eliade şi evreii. Din culisele unui divorţ (Editura Teşu, Bucureşti, 2007): „Încă o încercare adăugată străduinţei de decriptare a operei şi a vieţii celebrului savant şi scriitor român“. Cartea se bizuie pe o documentare amplă, din care nu lipsesc opiniile lui Z. Ornea, Leon Volovici, Andrei Oişteanu, Norman Manea, Mihail Sebastian, Moshe Idel şi, bineînţeles, Florin Ţurcanu, cu lucrarea sa de referinţă Mircea Eliade. Prizonierul istoriei. Spre deosebire de Ţurcanu, care plasează către sfîrşitul cărţii sale episodul declanşator al controversei Eliade, Teşu îl situează chiar la început. Căci de acolo a izbucnit zavera. Rememorăm. O revistă israeliană, Toladot, „prea obscură pentru a fi luată în consideraţie“ (Ţurcanu), publica, sub semnătura lui Th. Lavi (Theodor Loewenstein) – intelectual prob, bun cunoscător al interbelicului românesc, el însuşi originar din România, şi care nu putea fi ignorat –, un articol critic la adresa savantului Gershom Scholem, vechi prieten cu Eliade încă din vremea faimoaselor întîlniri de la Eranos, care nu ştia însă de trecutul extremist al […]
Mă înşelam spunând vânare de vânt, e pur şi simplu bătaia apei în piuă… Deci, nu de operă e vorba ci de politicianul/nismul Eliade…Atunci e clar că una vorbim, alta fumăm şi înţelegem doar ce avem noi în gând, trainic sedimentat
Nu meritam dizertatia, va invitasem, politicos, sa lasam WWII, ca n-are a face….Dar, daca nu va puteti abtine, imbatat/a de cuvinte aiurea, iata:
In loc de amestecul fulminant intre nationalismul tipic si frustrarea pentru nedreptatile care i s-au facut Germaniei la Versailles, trebuie sa ziceti \’antiimperialism si rasism\’, uitand ca acesta din urma este inventat cu acea ocazie si isi dobandeste popularitatea exact pe fondul istoric descris. Stiti care e deosebirea intre un neamt de azi si unul din \’30 ? Sa va zic eu: asta de azi stie ca a gresit; celalalt era convins-nu fara motiv-ca tarii care devenise prima putere economica a Europei i s-a facut o mare nedreptate. Asa cum o dovedea, cu prisosinta, nivelul de trai. Milioanele acelea de oameni de la demonstratiile cu steaguri multe nu erau \’scosi\’, veneau de bunavoie.
Alianta cu rusii de dragul \’ideii socialiste\’ e de \’muls boii, nu vacile\’! Ca si \’atacarea Marii Britanii\’-care a declarat razboi Germaniei, cum stie (aproape) oricine. Deci visul german al expansiunii (\’antiimperialiste\’) spre est a fost indus de…britsi! Iar \’documentele sovietice, ba inca Stalin insusi!!!\’ arata ca \’se asteptau la un razboi cu Germania din anii \’30\’ !!! Ceea ce si explica succesul fulminant al Armatei Rosii din prima parte a razboiului! Noroc cu iarna, cu ajutorul american, cu interventiile de pomina ale lui Hitler in treaba Wehrmacht-ului si cu faptul ca Japonia era prea ocupata cu China ca sa atace in est….Cireasa de pe tort imi pare asta cu \’razboiul rece ca razboi de clasa\’: uite chiar ati nimerit-o! Razboiul \’clasei care munceste\’ cu cea \’care nu munceste\’! Aferim.
Acum, ca ne-am distrat bine, ajungem si la saracu\’ Eliade, \’situat pe baricada politica\’. Ocazie cu care avem orgasmul final:
/evident ca dupa razboi, in conditiile razboiului rece, pozitia sa nu deranja, ba dimpotriva! astfel se explica si acceptarea lui../
Asa deci, dupa razboi, dupa Nurnberg, antisemitismul in America \’nu deranja, ba dimpotriva\’!
Mai ramane ceva de rezolvat:
Acel tafnos si nemeritat \’dumneata\’ cu care ma apostrofati de la bun inceput, ca sa fie clar. In consecinta, ma gandesc ca ce v-a iritat a fost faptul ca am sesizat ca \’mariuta\’ este un \’el\’; asa ca nu ma mir ca va place asa mult…Foucault.
1. dumneata ai intervenit intr-o discutie in care partenerul incerca sa justifice atitudinea prolegionara a lui Eliade ca fiind singura solutie la un rau mai mare care ar fi venit din viitor, anume comunismul!aceasta este o eroare majora, identificarea unei conflict rasial cu unul ideologic si asa s-a ajuns cu discutia la WWII!
2. national-socialismul a insemnat o latura antiimperialista ( de tip socialist, reprezentata de Goebbels) si una rasista ( Himmler, Heydrich etc.). Initial Hitler a mers pe ideea socialista, de aici si alianta cu rusii! in aceasta directia a urmat atacarea Marii Britaniei. Ulterior a abandonat directia, l-a sacrificat pe Hess incercand realizarea unei paci cu britii, pentru infaptuirea razboiului rasial! in ambele situatii a incercat sa evite sa lupte pe doua fronturi! ideea rasiala s-a identificat in discursul nazist cu cea antiimperialista, gasindu-i pe evrei ca fiind numitorul comun! eu sunt arendtian, daca pot spune astfel, in aceasta chestiune.
Britanicii, cei mai mari investitori in Germania nazista, au incercat sa directioneze forta belicoasa a Germaniei spre Rusia, impotriva comunismului sovietic care constituia o amenintare pentru elita economica si politica a tarii, de aici cedarile legate de Cehoslovacia ( liderul nazist din Sudeti, cel care a contribuit la prabusirea din interior a tarii, Henlein, a fost agent MI6) si Austria!
cat ii priveste pe sovietici, documentele arata ca din anii 30 ei se asteapta la un razboi cu Germania ( a se citi Stalin, nu am timp sa dau referintele) de aici nevoia de inarmare, de industrializare rapida si colectivizare, inclusiv holodomorul ucrainean!
acordul din 23 august 1939 a fost considerat necesar pentru a castiga timp! repet, avand in vedere holocaustul si modul in care s-au configurat aliantele in WWII, imi apare cu claritate ca acesta a fost un conflict rasial si nu unul de natura ideologica, cu substanta de clasa, cum a fost razboiul rece!
intamplator a fost Eliade pe o anume baricada politica? evident ca dupa razboi, in conditiile razboiului rece, pozitia sa nu deranja, ba dimpotriva! astfel se explica si acceptarea lui..
as dori sa recititi textul de baza, el nu pune in discutie chestiunea operei lui Eliade, iar intentia dumneavoastra de a eluda ceea ce textul pune pe tapet si a redirectiona totul spre opera savantului este un gest de golaneala intelectuala! in al doilea rand, intr-o disputa castiga argumentul cel mai bun, or asta presupune ca participanti se situeze in acelasi camp metafizic de principii si concepte ! plastic am definit aceasta cerinta de tip *Habermas*, sub forma unui nor, si am propus textul lui Sloterdijk ca fundament al discutie! in mentalul dumitale norul s-a transformat in ozn, iar notiunea de putere a lui Sloterdijk a rezonat cu perspectiva uzuala si banalizata pe care o stie si Gigi Becali! Avand in vedere faptul ca nu avem aceleasi lecturi si nu operam cu aceeasi paradigma, renunt la orice comunicare cu dumneata si va trebui sa-ti cauti partenerii dispusi sa abordeze la subiectul Eliade, temele enuntate pe 15.07, adica pensii, salarii, Isarescu etc..
Coniţă, văd că spunem vrute şi nevrute dar ţinem cu dinţii de pohta noastră de neapărată incriminare… Dinspre partea mea, ridicaţi-vă OZN-ul în înaltul cerului, poate, poate, limpeziţi adevărul intrării în jocul puterii. Succes, deşi mai profitabil ar fi să-l citiţi, să vedeţi dacă a scris Eliade undeva că îşi doreşte o mărire politică. Eventual, îl puteţi consulta pe Gigi, dar după eliberare…
Va rog sa apreciati ca v-am scris ‘numele’ in mod politic corect, tinand cont de acel ‘sunt uluit’ pe care l-ati scris in postarea catre ‘boier’, care m-a ‘uluit’ asupra sexului domniei voastre.
Cat priveste viziunea dvs asupra WWII, ce sa zic….In mod normal, ar trebui sa nu zic nimic, distanta fiind mult prea mare ca sa incerc o apropiere. Poate doar:
Aha, deci de asta s-a facut pactul Ribbentrop-Molotov, fiindca atat nemtii, cat si slavii, sunt blonzi si cu ochi albastri! Pe urma, desigur, au intrat in detalii, deci in conflict. Totusi, ce-o avea oare Eliade, ca parca el era subiectul, cu ‘rasele’ astea, atat de multe: nemti, slavi, anglo-saxoni, geto-daci, evrei, tigani, francezi, italieni, japonezi, chinezi, australieni, canadieni…Ramasesem cu impresia (pre Foucault) ca erau doar albi, negri, galbeni si …rosii (aia americani, nu aia rusi).
Lasciamo perdere, con eleganza e dignita`.
Ma stupefiaza in egala masura ce-mi raspundeti cu Tutea (?!) Speram ca am fost absolut clar privind citarea, menita a ilustra evolutia gandirii unui om profund si responsabil, care ‘nazuieste’, dar tine seama de realitati. Intrebarea dvs ‘cine este in serviciul cui?’ nu-mi lasa nici o interpretare inteligibila, in context.
cand intram intr-o disputa se cuvine sa ne ridicam in inaltul cerului si sa plutim pe acelasi nor! eu vi-l propun pe Sloterdijk, anume că cine rosteşte propoziţia ,, cunoaşterea înseamnă putere” demarează o inevitabilă politizare a gândirii, ,, trădează pe de o parte adevărul. Totuşi, prin această rostire, el va vrea mai mult decât adevărul: să intre în jocul puterii” . De aici intrebarea pe care am pus-o: oare nu exista o relatie mai subtila intre cunoasterea stiintifica produsa de Mircea Eliade si pozitia sa politica? Daca nu se poate raspunde la aceasta intrebare, nu e nici o suparare, dreptul de a pune intrebari nu mi-l poate lua nimeni si mi-l voi exercita, oricate jigniri voi primi de la spiritele ,*rafinate,* ce posteaza aici! sunt uluit cum aceste spirite se spiritualizeaza, adica au un mod de a comunica ce exprima o filosofie, un stil de viata cu nimic mai prejos de cel al lui Gigi Becali!
dumneata nu esti frivol, cum ar spune Hobbes, esti doar vulgar, apropo de ,,talanga lui Foucault,,!
S-au inchis bibliotecile?
deci eu sustin, pe urmele lui Foucault, ca in secolul XX identificam doua conflicte majore, cel rasial si cel de clasa si gasesc ca WWII tine de conflictul rasial!
dumneavoastra ati postat urmatoarele: ,, inainte de a va aventura in a intelege/clasifica WWII, cred ca o informare/meditatie asupra WWI-de la cauze (care dracu’ vor fi fost ?!) pana la concluzii (astea le mai stim, unii), v-ar prinde bine,,
eu cred in continuare ca WWII a fost dominant un conflict etnico/rasial, citire facand textele lui Hitler si interpretarea data de Stalin, materializata prin comanda data lui Eisenstein legata de producerea lui Alexander Nevsky si de ce trebuia acest film realizat in 1938 difuzat in intreaga tara!
Apropo de Tutea, cand citam un ganditor? cine este in serviciul cui?
apreciez eleganta postarii, cu demnitate, Mariuta, mulgatoare de vaci..
Hai mai Lucide fii si tu mai stilat ca esti de la Kyoto si o si reprezinti aici pe sor-ta, rrumanika !….
Coniţă, e clar ! Toţi avem dreptul să dăm cu piatra ,dacă aşa ne vine ! De-ar fi să te întrebe cineva cât cântăreşte opera ta, în numele căreia îţi arogi dreptul de a fi sentenţios/ă, ai avea vreun răspuns ? Ai vreun termen care să te îndreptăţească a vorbi despre Eliade ? De fapt, l-ai citit ? Bănuiam eu, de-aia şi ziceam că nu facem decât vânare de vânt…
E evident cum a aflat erudita mulgatoare mariutza de Foucault: de la cel de la care a cumparat talanga sorei sale mugitoare, testata in prealabil in Pantheon.
Ce de ‘telectua;li e azi in rrrrominika! Se sparie gandul…
A murit acum 30 de ani, da’ parca nu de cultura ‘lor’ si-a ‘noastra’ vorbeam; daca va mentineti ‘intrebarea’ si mai ales acel ‘sau doar’ despre WWII, passons. Ati vazut filmul cu Tutea batran si scena (delicioasa!) in care spunea ‘in tinerete practicam un stangism imbecil’ ? N-am auzit inca pe nimeni sa-i reproseze asta…Tineretea spiritelor mari e plina de nazuinte, de vise de a imbunatati lumea….Faptele sunt cele pe baza carora sa-i judecam, indiferent de orientarea ‘extrema’ (de o parte sau de alta) a visului lor. Faptele si, pe de alta parte, opera. Restul sunt speculatii interesate (de regula ale unora care n-au nici opera, nici…fapte bune). Doar interese.
ah, am inteles, Mircea Eliade a avut dreptate, iar dreptate i-a venit de la Cronos, Iliescu, Vacaroiu, Nastase, Isarescu si alti mari ganditori comunisti si postcomunisti! asta imi aduce aminte de Vasea, tanarul activist bolsevic, lovit de o locomotiva cu abur care, atunci cand a iesit din spitalul care l-a reparat cat de cat la cap, invitat fiind la niste prieteni, atunci cand samovoarul a inceput sa fiarda, s-a ridicat brusc si l-a calcat in picioare tipand ,, astia de mici trebuie starpiti,,! sunteti incantator, si pentru ca reproduceti ( vorba lui Marx ,, ei nu stiu, dar o fac,,) un argument clasic in anii 40 ai secolului trecut legat de raul care vine din viitor! a se vedea si filmul ,, Du-te si vezi!,, – ma rog, daca mai incape ceva cultura, pe langa stiinta economica pe care, dupa cum vad, o aveti la degetul mic!
am inteles, ce pacat ca Foucault a murit acum 20 de ani, i-ar fi prins tare bine sugestia dumneavoastra, ca sa vedeti cat de inculti sunt *ei*, in comparatie cu * noi*!
Stimata Doamna,
Doar o mica sugestie: inainte de a va aventura in a intelege/clasifica WWII, cred ca o informare/meditatie asupra WWI-de la cauze (care dracu’ vor fi fost ?!) pana la concluzii (astea le mai stim, unii), v-ar prinde bine.
Am crezut că sugerasem suficient pentru a se înţelege de oricine că despre ce nu ştim/trăit, vorbim papagaliceşte iar de contextul în care trăim facem abstracţie. De unde ştie cineva că Eliade a greşit exilându-se, în loc să rămână aici ca să tragă consecinţele pentru că a spus NU ciumei roşii ? De pe ce poziţii emitem o asemenea judecată, trăim noi azi într-o ţară echilibrată, demnă, democratică, cu o societate civilă care se manifestă prompt la orice derapaj guvernamental ? Şi de cine suntem guvernaţi, nu aveţi impresia că în 89 s-au schimbat doar crupierii, sistemul , în părţile lui esenţiale, păstrând sau mărind aberaţiile, cum sunt discrepanţele astronomice la pensii, salarii. De ce la noi a fost nevoie de o devalorizare de mii de ori a leului plus operaţia de scădere cu 10.000 lei dintr-un foc a Isărescului? Chiar i se pare cuiva că trăim într-un mediu normal şi nu mai avem de făcut altceva decât ordine în gândirea celor care au cunoscut iadul ? Eliade a fost începător în suferinţele lagărelor , pe care abia mai târziu aveau să le cunoască alţii ! Şi pentru asta trebuie să-i facem ce ? Eu cred că e mai bine să-l citim şi atunci o să vedem că nu ascunde nimic, vorbeşte/scrie despre tot ce a făcut, despre înţelegerea lumii şi rostul omului, în calitatea lui de creator cultural. Face apologia evreilor, a ungurilor, e primul care îl apără pe Sebastian, intrând în contradicţie cu Nae Ionescu/ tema mântuirii/ de ce trebuie suspectat, citiţi ce făcea şi scria Oskar L. Zigu, Zilber… Oricum, opera sa rămâne între cele care asigură păstrarea memoriei României, chiar dacă aceasta nu o prea merită…
a. nu ati adus nici un argument critic la cele scrise! b. mi-ati prezentat varianta ca Eliade s-ar fi gasit de doua ori obligat, in politica, iar in politica, in fata unei optiuni de joc de suma nula! nu am cunostintele necesare in chestiunea in cauza, dar am o intrebare: au gresit englezii si americanii in pozitiile luate in al doilea razboi mondial? putem considera WWII un razboi rasial global, in care etnii/rase au devenit tinte ale disparitiei totale sau doar un razboi religios/ ideologic? c. cred ca nu este cazul aici ( tema fiind Mircea Eliade) o discutie despre aspecte complexe precum *democratie* si *privatizare* ! a nu se intelege ca refuz un dialog pe aceasta tema, dar as dori sa-mi precizati ce intelegeti prin sintagma * democratie corcit originala*? cu demnitate, mariuta, mulgatoare de vaci
Coniţă mulgătoare, în contextul la care făceam trimitere era vorba de luptă pe viaţă şi moarte. Ciuma roşie , răscoaptă, ameninţa să se întindă ca spuza şi printre cei ameninţaţi ne aflam şi noi. Aşa că mă întreb, şi te întreb, Eliade, care îşi dorea ţara proiectată în eternitate, ce ar fi trebuit să facă ? Să treacă la tarabă cu Belu sau cu prietenul Mihail Sebastian care abia aştepta Armata roşie ? Aderarea sa, câtă a fost, s-a făcut sub ameninţarea pierderii DESTINULUI ! Că a avut dreptate, putem vedea azi, când , din scumpa noastră ţărişoară, ori de unde o apuci, musteşte numai roşu! Ia aminte, de îmi pui la îndoială afirmaţia, cum am trecut noi la capitalism: privatizând fruntea economiei / petrotel, oţelăriile, aluminile/ pe mâna ruşilor. Aşa că tare aş vrea să te aud vorbind de contextul în care trăim, despicând apele şi spunând : o democraţie corcit originală ca la noi la nimenea…
Acum 7 ani ma aflam in libraria (bookshop-ul, ca sa fie mai clar) din campusul Universitatii din Dorohoi. Pe rafturile autorilor „filosofi” erau mai multe exemplare ale cartilor lui Faramita Lambru si ale lui Ion Iliescu(in romana si modoveana majoritatea), nici una de Lucid. Se epuizasera. Punct.
hai sa-tz\’ comentez oleaca mesaju\’. O fac chiar asha:
ca, da, suntem pre supt vremi, cu totzii! Ca, suntem *doar oazmeni*, cum shtim, neshte *amaratzi*, cari new comportam *chiar potrivit circumstantzelor*…
Nu, draga \”mulgatoareo\”, nu: c-asha sa vede, de *ani*: c-asha sa comporta oamenii. Dvs., draga \”mulgatoare\”, va vetzi putea, probabil, oripila da pan dosu\’ acelui \”nick\”.
V-o scriu doar asha: ia mai uitatzi-va pan ograda Dvs.?
Desigur e foarte ushurel d-a da cu barda-n Lume. E, insa ,
shi nu v-o scriu doar Dvs., muuult mai greu d-atzi videa *ratu\’* in oglinda…
Io? Mi l-am *vazut*. Restu? Sa ramaie danshii fara pata, sa fie *ei* \”Dumnezei\”, sa-shi dea *ei* dreptu\’ de-a lovi pan altzii *fara de impunitate*.
Mda, am *lovit* pan\’ altzii &io. Shi nu i-am iertat. Am facut-o, insa, spunand *intotdeauna* ceva de jenu\’ : \”asta-i parerea mea\”. Ca, mai mult io *nu pot face, ca nu sunt Dumnezeu cu barba…*
No, cele bune, desigur, doamna \”mulgatoare\”, sa o bine shtitz\’: ca am crescut la coada unor vaci, unor capre, unor oi, unor porci. Shi, hei, cat da bine mi-a prins! C-acuma am cum sa fac *paralele*! Nu va priveshte, ca sa ne-ntzelegem, pe Dvs. Ca sa fie *foarte clar*.
Numa\’ fain & numa\’ bine,
Nea Marin
dragule \”lucid\”: E , cum am *scris-o*, doar parerea mea…
Dansa, parerea, *poa\’ sa fie greshita*! Parerile ni le-aparam, desigur, iar tu o faci – cred eu – chiar *bine*.
Nu inseamna insa – nu, nu, nu, niciodat\’! – cum ca cineva are vreo parere ne \”neclintit\”. Lumea sa mai schimba, dragule \”lucid\”. Pana la urma, Eliade nu sa poati compara cu Coelhio (sau, cum il va fi chemand pa el). In *nici un caz* – ti rog sa ma scuzi, \”lucidule\”, nu sa poate compara, Eliade, cu Julio Iglesias…Nu, n-are nici *o* shansa…
Vezibine, c-am adus pa terenu\’ *tau*, aceasta discutziune…
Cele bune, \”lucid\”, io ma bucur ca te \”am\” pa langa mine, sa shtii. Ca, nu le zici diloc rau!
Al tau,
Nea Marin
Acum 7 ani am intrat in libraria (bookshop!) din campusul universitatii din Kyoto. Pe rafturile autorilor „filosofi” erau mai multe exemplare ale cartilor lui Eliade (in engleza in majoritate) decat ale lui Derrida si Habermas la pachet.
Punct.
a. contextul? mitul contextului! cand vrei sa micsorezi responsabilitatea cuiva, o dai pe context, pe situatie! b. da, exercitiul de a sti care sunt punctele discutabile atunci cand imbratisezi o orientare filosofica nu se prea face! cati dintre functionalisti stiu ca, de fapt, in foarte multe din situatiile pe care le analizeaza, ei sacrifica individul? cati dintre etnometodologi inteleg ca uneori individul este un produs filosofic-juridic al sistemului? c. a nu raspunde la critici? pai cum se produce adevarul in lumea stiintei, nu prin identificarea argumentului celui mai bun? iar argumentul cel mai bun nu este rezultatul unei dispute? atentie, vorbesc de lumea stiintei, nu a creatiei artistice..faptul ca mi-ati raspuns critic la postarea mea si ati dat un citat pe care nu-l stiam, a adus un plus si nu un minus in cunoastere ! d. asta cu daca taceai o bag la reflexe! e preferabil sa spunem prostii, decat sa tacem! am citit articolul si am scris ce am gandit, poate ca este gresit, ma rog, dar cred, si aici il citez iarasi pe Weber, ca imbratisarea unui dumnezeu este periculoasa, caci este posibil sa tii in brate un diavol, iar cine se duce la intalnire cu politicul este posibil sa se intalneasca cu diavolul!
domnule *autor*, pana la un punct anume sunt de-acord cu Dvs.
Pana la urma – e doar parerea mea –
Eliade n-a fost altceva decat un *mare* shoricel de biblioteca. E parerea mea despre el, injuratzi-ma d-acuma, ca mi-o chiar asum.
Citatele Dvs., stimate autor, sunt chiar lamuritoare pentru *teza Dvs.*
care e *chiar demonstrata*.
Unde va provoc, oare? Pai, la a vedea cam ce-i pan curtea chiar evreilor, pan’ curtea Dumneavoastra.
Ca, am intzeles, din introducerea facuta, cum ca atzi chiar fi amator de discutzii in contradictoriu. Mda, ne-asemanam mult, domnule autor, sunt & io amator.
Shi, pentru a pune de-o discutziune chiar *serioasa*, uite: va-ntreb *io*
cam cum va „cade” tratarea arabilor din Israel drept „unter…”
Nu, n-am articulat-o *io*, stimate autorule, au articulat-o *evrei traitori in Israel*.
V-atzi chiar putea chiar apara chiar astfel: cum ca, *acum* – ca shi pa vremi (ale lui Eliade & Comp)- *unii* dau masura *micimii lor*.
Dar, daca suntem d-acord – io habar nu am daca suntem – atuncea ramane-ntrebarea, desigur, cred, chiar legitima: de ce sa ne mai legam da trecut cand prezentu’-l videm cu ochiu?
Parerea mea, domnule autor: sa *lasam* trecutu’ sa „zaca”.
De ce? Pai, *toata lumea-i are, pa de din ashtia!*
Din „tripleta” Eliade, Cioran, Ionesco, io „aleg” (ma rog: e chiar dreptu’ chiar meu) pe Cioran.
Dvs. vetzi alege, presupun, pe Ionesco. Iata ca nu ma pot opune.
Nu, nu m-am obosit de-a ceti comentariile de mai sus. Scriu ce cred. E chiar dreptul *meu*, chiar cum e al Dvs.
Cu cele mai bune urari,
Nea Marin
Bunul nostru Alecsandri face o precizare esenţială : judecata nu se poate face eludând contextul…Şi-apoi, crezul lui Eliade a fost creaţia culturală, chestiune elementară de ştiut… Bine că-i imputăm nereflectarea la fundamentele axiologice ale ştiinţei sale, fără a avea habar de sensul enunţului… Cum se spune, dacă tăceai….
Eliade, însuşi, încă de prin 1938, scria negru pe alb:
…Pentru că sunt atacat pe nedrept, cu viclenie şi violenţă? Dar lucrurile acestea sunt cu desăvârşire fireşti. Sunt atât de fireşti , încât, de mulţi ani nici măcar nu le mai iau în seamă. M-am obişnuit cu ele, aşa cum m-am obişnuit cu viaţa, cu munca, cu durerea; aşa cum împăcat cu gândul morţii.
Toate se întâmplă în ordinea lor firească. Toate sunt necesare. De aceea nu mă apăr, nu răspund, nu\\\\\\\\\\\\\\\”polemizez\\\\\\\\\\\\\\\”. Singurul răspuns eficient, la orice fel de critică, este creaţia. Singurul răspuns la orice fel de calomnie, este creaţia. Este atât de puţin interesant şi atât de puţin glorios să stai de vorbă, bunăoară, cu un om care, fără a cunoaşte măcar alfabetul sanscrit critică o operă indianistică. ESte atât de obositor să înveţi pe oameni alfabetul !Dacă măcar ai avea siguranţa că sunt elevi silitori…
cum sa crezi in politic, ce se fundamenteaza pe o ruptura, pe tensiunea prieten-dusman, cand vii dinspre cultura, care uneste lucrurile sau, ma rog, isi propune asta? cum sa ordonezi lucrurile/valorile plecand dinspre politic? daca Eliade l-ar fi cunoscut pe Weber, ar fi fost mult mai precaut afland ca intre valorile ce activeaza diferite campuri pot exista tensiuni si neconcordante si singurul reper care iti ramane este sa salvezi principiile drepturilor omului! oare nu cumva insasi cunoasterea pe care a promovat-o uita de om? oare ce l-a impiedicat pe ilustrul nostru ganditor sa reflecteze la fundamentele axiologice ale stiintei sale?
Spre deosebire de altii care nu s’au sacrificat si au creat INCULTURA!
Nu-ţi trebuie minte multă ca să înţelegi ce s-ar fi întâmplat cu Eliade dacă rămânea în ţară. Şi pentru că a avut norocul(efect al malentendu-urilor) să scape nu trebuie iertat ? Ciudat mod de a privi un om care s-a sacrificat pentru a crea cultură !
Am mai afirmat aici:”Nici o masa fara peste , nici un numar la OC fara…”(completai Dv. continuarea) . Eu as zice sa ne mai ocupam si de alte subiecte , nu sa tot scormonim in tarana/cenusa unor mari romani trecuti in nefiinta . S-o lasam sa-si doarma somnul ei , cu luminile si valurile mai inchise din trecutul celor care au fost .Se rastalmaceste implicarea in problematica vremii a unor repere culturale nationale ; tamanjim multe valori , legandu-ne de cate ceva minor., nesemnificativ si daca nu negam maretia operei , macar o trecem sub tacere , dar ideea este tot de a macula memoria subiectului.
Hai sa mai scriem/discutam si despre Auschnitt vs Carol al II-lea , iar daca tema nu-i interesanta , despre invataturile rabinului de la Buhusi.
Aşadar, Eliade e un subiect fierbinte şi controversat !!!
Fierbinte nu mai este, cam demultişor poveste iar controversat, prin ce a scris, nici vorbă ! Şi atunci ????
Amnezia este numai „boala” legionarilor sau si a comunistilor. Tesu l-a scos pe Antonescu basma curata. Are credibiltate nula!