MONUMENTE. Fortuna – Cirmuitoarea destinului (I)

In mitologia antica Fortuna reprezinta un personaj insolit, plin de importanta (cu toate acestea nu facea parte din primii 12 zei ai pantheonului roman – dii consentes), ea fiind aceea care hotara destinul muritorilor. Denumita in elina veche Tyhe, fiica cuplului de titani Okeanos si Tethys, personajul pare o asociere simbolica cu fortele misterioase si imprevizibile ale naturii, temute si venerate in toate religiile din vechime. Se crede ca multa vreme divinitatea a fost socotita o simpla notiune abstracta, cu sensul de „hazard“ sau „providenta“. Abia dupa razboiul peloponeziac (anii 431-404), care a zguduit intreaga Grecie antica, un templu inchinat ei in orasul Teba, semnaleaza adorarea personajului ca divinitate „palpabila“, individualizata. Dar cultul zeitei Tyhe capata cea mai mare amploare in epoca elenistica (secolele III-I), cind i se consacra numeroase statui si inscriptii in cartierele si pietele diferitelor orase, in credinta ca aceasta zeita protejeaza prosperitatea urbana. Dintre multele monumente cunoscute, exista si o splendida replica, din marmura, apartinind – este drept –, perioadei romane si anume un grup statuar care o infatiseaza, alaturi de Pontus (personificarea „Marii Negre“). Faptul nu trebuie sa surprinda, deoarece Fortuna era protectoarea orasului antic din Dobrogea, Tomis (astazi monumentul face fala Muzeului de istorie […]