Mutarea Turta

Pe vremuri (citeste vremea lui Ceausescu si a lui Paunescu), nu puteai publica rapid si eficient in cele doua reviste culturale (?) moldave Cronica si Convorbiri… daca nu aveai statut de Lucian, Cassian, Georgian, Gheorghian si Corbian. „Astialaltii“, mocirlosii, trebuiau sa astepte, sa se roage de Turta. Turta statea bine-mersi in scaun de vreo douazeci de ani, asa cum sta acum seful sau, Lucian*, si nici prin cap nu-i trecea cuiva sa-i spuna: „Ba, boule!“. Fratele sau fiind consilier la Cultura, Turta, pe care-l mai chema si Nicolae, publica rapid patru C.U.G.-isti, sase Durau-isti si un Lucian pe sase pagini intr-o revista care avea doar cinci. Turta, fiind un tip sobru, inteligent ca Cassian, juca sah. Mai juca si table, dar fara folos, caci i se urca la cap. Atunci il ducea acasa pe prozatorul Baboi (sau, oare, pe Mihuleac?). Turta era si foarte pudic. De exemplu, nu-si facea niciodata treburile in biroul sefului sau, Lucian. In schimb, Lucian, daca avea vreo urgenta, se scapa imediat in sacou. Un sacou galben si ros primit in dar de la Antonesei. Intr-o zi, veni Stoiciu, poetul moralist, si spuse: „Lucian, fa ceva!“. Pentru ca Lucian nu stia cum se face, Stoiciu din […]