Natiunea intre stiinta si ideologie

In pofida faptului ca natiunea e perceputa, la noi, ca o tema exploziva, numai buna sa genereze polemici intr-o revista culturala, in realitate, studiul acestui subiect are un statut foarte bine „asezat“ in literatura academica internationala. Sociologul britanic Anthony D. Smith, principala autoritate in materie, prezinta sistematic aceasta „stare (academica) a natiunii“, in Nationalism and Modernism, o lucrare tradusa recent si la noi. Opiniile stiintifice referitoare la natiune pot fi grupate in cinci mari teorii concurente. Pe de o parte, primordialismul si perenialismul sustin ca natiunile au origini stravechi, medievale sau chiar antice. In consecinta, natiunea ar fi o realitate stabila, continua, inradacinata in insasi natura societatii omenesti. De cealalta parte, modernismul considera ca natiunea e un fenomen recent in istoria umanitatii, aparitia sa fiind strins legata de conditiile specifice epocii moderne. Constructivismul duce mai departe ideile moderniste, accentuind natura artificiala a natiunii, o comunitate „inventata“ de intelectualii moderni, aflati in cautarea unor noi forme de legitimare sociala. In fine, etnosimbolismul incearca sa depaseasca aceasta disputa, acceptind distinctia dintre natiunile „moderne“ si comunitatile etnice care le-au precedat. Dar reflectia pe marginea fenomenului national nu se reduce la stiinta si teorie, ci este marcata puternic de politica si ideologie. Disputele savante, […]