„Nu există vise stupide, există oameni care nu le pot înţelege“. Interviu cu Lavinia BÂRLOGEANU
- 05-06-2014
- Nr. 725
-
Ovidiu ŞIMONCA
- EVENIMENT
- 8 Comentarii
Caragiale, Creangă, Petre Ispirescu au scris poveşti. Cînd realitatea din jur era prea apăsătoare, prea sufocantă, ei scriau poveşti. Aceste poveşti erau întîlnirea lor cu esenţa lor profundă, cu ceea ce Jung ar fi numit Sinele. Poveştile sînt întîlnirea cu arhetipurile, cu răul şi binele din noi. Răul – Umbra în terminologia jungiană – este mai frecvent şi se poate numi Diavol. Profesoara Lavinia Bârlogeanu, de la Universitatea din Bucureşti, pune într-o retortă şi amestecă poveştile, răul şi rezultatul din alambic este obţinut cu ajutorul lui Jung. Titlul cărţii lansate la Bookfest săptămîna trecută este: Diavolul în viziuni, poveşti şi vise, volum apărut la Editura Nemira, aolo unde Lavinia Bârlogeanu va coordona şi o colecţie: „Philemon“, din care, la Bookfest, a apărut încă un titlu: Ego si arhetip de Edward F. Edinger. Credem că lumea românească are nevoie să privească – atunci cînd discută despre psihanaliză – nu doar spre Freud, ci şi spre Jung, care introduce termenul de psihologie analitică. Deja, în Occident, sînt şcoli de gîndire, sînt practicieni, sînt institute care fac analiza psihologică pornind de la Jung. În fapt, avem de-a face cu o cale de regăsire a profundului din noi, care ne leagă de arhetipuri. După […]
Va multumesc mult stimate domnule Peter Dan pentru aprecieri. Asa cum bine ati sesizat nu am urmarit nimic mai mult decat sa lucrez, in carte, in interiorul cadrului de gandire jungian si sa incerc dupa ale mele puteri limitate sa-i fac pe cititori sensibili la propria responsabilitate in chestiunea Raului. E adevarat, asa cum spuneti, Arhetipul acesta e ne nepatruns altfel decat prin constelarile in psihicul nostru si tocmai din cauza ca reprezinta incomparabil mai mult decat suma umbrelor personale. Desigur, comentariul suscita la dezvoltari. Din pacate e greu sa raspund de pe telefon asa cum fac acum. O voi face cu alta ocazie
Stimata Doamna Barlogeanu
Felicitari atat Dumneavoastra cat si Dlui Simonica pentru o carte si un interviu care sunt o oaza de gentilete si prospetime intelectuala in desertul de mitocanie si anti-intelectualism in care ne gasim.
In calitatea mea de practicant a ceea ce numim “dynamic psychology” apreciez atat faptul ca nu va angrenati in dispute doctrinare cat si efortul de integrare al teoriilor. Cu toate ca notiunea de “inconstient” este vehiculata frecvent de cunoscatori si necunoscatori, structura inconstientului ramane un subiect destul de obscur in pofida eforturilor laudabile ale lui Lacan. Intr-un fel, multi terapisti folosesc dinamica inconstientului fara sa-l inteleaga in intregime.
Din punctul meu de vedere, banuiesc ceva mai pragmatic decat al Dumneavoastra, valoarea de adevar (truth value) a teoriei lui Jung nu este relevanta, si de altfel nici nu poate fi testata frontal, apartinand, ca si psihanaliza Freudiana de “World Three” a lui Popper. Ceea ce conteaza este ca teoria lui Jung constituie o structura explicativa care mediaza tranzactiile dintre inconstientul individual si fenomenele colective ca de exemplu caracterul national, rolul simbolurilor culturale specifice unei culturi anume si al celor transculturale si chiar universale in reprezentarile inconstiente individuale si colective. Emergenta Raului, un subiect care ma preocupa, nu poate fi explicata prin simpla insumare a inconstientelor individuale. Persistenta Raului in forme familiare (antisemitism, rasism, totalitarianism) sugereaza existenta unei umbre a Binelui. Elaine Pagels in “The Genesis of Satan” propune ca Diavolul isi are originea in nevoia de a-l demoniza pe celalalt, strainul. Cu alte cuvinte, afirmarea identitatii proprii ca pozitiva, care corespunde unei profunde nevoi umane are nevoie si de modele negative impotriva carora sa se faureasca. Arhetipurile Jungiene Dumnezeu si umbra Sa Diavolul sunt reflectarea la nivel inconstient al acestei tendinte universale.
Inca o data, felicitari pentru calitatea articolului si multumiri pentru placerea oferita.
Dr. Peter Dan, New York
Si eu va multumesc la randul meu pentru mesajul Dvs. pe cit de plin de o candoare dezarmanta, pe atit de masurat (considerand istoria \’inca recenta\’ a acelor eoisoade). Nu pot sa va spun in numai cateva cuvinte cat de placut este pentru un observator relativ detasat de spatiul geografic romanesc (nu neaparat in aceeasi masura si de cel virtual) sa va vada desprinsa de terenul acela contencios si reintrata ….\”in casa mea\”. Exemplul Dvs. este o exceptie rarisima in spatiul romanesc (si ma refer aici la ambele laturi ale siajului contemporan, incluzand evident si expersiile alinierilor ideologice ale revistei Obesrvator Cultural). Inca o data, felicitari.
Doua-trei precizari.
Nu, nu m-ati dezamagit de fel cu acele prilejuri. Pur si simplu m-a intristat sa va vad prinsa intr-un duel atit de inegal (ca mijloace si intentii). Contenciosului aceluia atit de noxious, caruia i-ati facut fata cu vertebrele aliniate vertical, asumandu-va public erorile si oeferindu-va scuzele necesare, nu puteati sa-i ascundeti vulnerabilitatea evidenta a onestitatii. In plus, cum ati inteles dupa acele meciuri succesive de retorica divergenta, continuarea din partea Dvs. ar fi perpetuat la infinit escaladarea. La ce bun? Cei care au avut ochi sa citeasca au inteles.
M-am intrebat atunci daca este cazul sa va previn. Nu este stilul meu (si nici locul) sa ofer sfaturi nesolicitate, sau sa fac sugestii ce pot fi percepute drept condescendenta. M-am hazardat totusi sa va cautionez, sperand ca nu mi-o veti lua in nume de rau. Inca odata, regret mult daca v-am mahnit, si daca stilul interventiilor mele atunci a fost abrupt si/sau prea \’chirurgical\’.
Cum sa-mi treca prin cap ca ati putea fi aroganta atunci cand doriti sa-mi daruiti cartea?! Mi se pare un gest de evidenta generozitate si incelasi timp perfect sincronizat cu personalitatea Dvs. Va multumes. Cred insa ca logistica spatiala si economica nu poate fi decit o povara de care as dori sa va scutesc. Exista diverese solutii alternative. Daca doriti sa acceptati o comunicare directa in acest sens, accept fara rezerve ca redactia revistei sa va dea adresa mea de email. O saptamana buna!
Va multumesc mult pentru mesaj. Ma simt ca si cum as fi primit un oaspete drag in casa mea. Aveti atata dreptate! Altii poate nu stiu, si ma bucur ca lucrurile stau asa, dar noi doi ne amintim desigur ceea ce mi-ati transmis candva. Atunci mi s-a strans sufletul gandindu-ma ca v-am dezamagit si cred ca, in acel moment, am luat hotararea sa nu mai scriu articolele polemice. Pur si simplu, nu le fac fata, nu le pot duce in spate, nu gestionez cum se cuvine chestiunea infruntarii. Oricum, am atatea de facut, mult mai importante.
Dar, trebuie sa recunosc, am avut nevoie si de aceasta etapa in evolutia mea ca om, pentru ca am inteles multe aspecte ale umbrei personale.
Va rog sa nu ma considerati aroganta, pur si simplu, imi doresc, in semn de pretuire, sa va trimit un exemplar al cartii mele daca lasati adresa la redactia Observator Cultural.Stiu ca aveti multe lucruri de citit, mult mai importante, dar asa simt si sper sa primiti darul meu,chiar daca este unul Inchis la culoare…
Am citit-o cu sufletul la gura. E atat de puternica! Exceptionala! Felicitari pentru interviu domnule Simonca
Am citit cu mare interes interview-ul doamnei prof. Lavinia Bârlogeanu, ale carei articole legate de Jung aparute candva in OC mi se pareau intotdeauna deosebite.
Gasesc foarte tonica distantarea domniei sale de teritotriul toxic si contraproductiv al pozitionarilor care o expuneau vitriolului specific anti-dialogului partizan din spatiul cultural romanesc de astazi. Ma bucura nespus sa constat ca domnia sa evolueaza cu gratie in domeniul caruia pare sa-i fie sortita. Felicitari!
„Diavolul in viziuni, povesti si vise” – cum apare pe coperta reprodusa la finalul interviului. Am corectat in introducere. Multumesc de doua ori: pentru atentia citirii interviului si pentru felicitari.
@dl.Ovidiu Simonca
Titlul cartii Laviniei Barlogeanu este „”Diavolul in fantasme,vise si povesti”-cum spuneti in introducere sau „Diavolul in viziuni, povesti si vise”?
Exceptional interviu!