„Nu mai sîntem nici tineri, nici frumoşi, sîntem credibili“
Interviu cu Nicu COVACI, fondatorul trupei Phoenix; GALERIE FOTO
- 12-09-2012
- Nr. 641
-
Ovidiu ŞIMONCA
- Interviu
- 11 Comentarii
Trupa Phoenix împlineşte, în această toamnă, 50 de ani de activitate. A fost trupa care, după un început în Timişoara, cînd cînta în cantine şi la diverse sărbători şcolare, a explodat pe plan naţional, la trei-patru ani de la înfiinţare. Phoenix este trupa transformată în legendă, după ce regimul comunist a interzis-o de cîteva ori, iar membrii trupei au plecat în Occident într-un camion cu instrumente. Revenită în 1990 şi 1991, într-o serie de concerte în România, Phoenix a impresionat din nou publicul. Cei 22 de ani scurşi de la căderea comunismului au însemnat un timp prolific pentru Phoenix, care are noi generaţii de fani. Şi totuşi, Phoenix n-are un program stabilit pentru cei 50 de ani de aniversare. Luni, 10 septembrie, am avut prilejul să vorbesc cu Nicu Covaci, chitarist de excepţie, „sufletul“ Phoenix, omul care vrea să încînte în continuare. Ce se va întîmpla cu manifestările Phoenix 50? Cine poate să ştie? Aveţi pregătit vreun concert? Aniversările Phoenix 40 şi Phoenix 45 au avut loc în Bucureşti, am fost sprijiniţi, dar pentru aniversarea de 50 de ani nimeni n-a mişcat un deget. Doar primarul de la Timişoara, Nicolae Robu, mi-a promis că facem aniversarea în Timişoara. […]
Cred ca mi-am tinut respiratia, inconstient pe durata citirii intregului interviu.
Nicolae Covaci – MULTUMIM pentru tot!
As mai vrea sa spun ca nea marin nu merita atentia acordata.
O mică corectie – In umbra marelui urs a fost difuzată la rockfm, eu am prins-o o dată, prin iunie, cred.
va intzeleg nostalgiile. Nu c-ar fi fost, „Phoenix” o trupa „slaba” – nicidecum. Formatzia asta a chiar insemnat *ceva*, pentru muulta lume (care *nu avea altceva*).
Io ma „legam” de *doar* o parte din *chiar titlu*: aia cu „credibili”…
Shi da: M. B. m-a „sfashiat” & pa mine – asta ca sa-i raspund domnului Gamulescu, ca sa fie & dansul linishtit.Shi, ca sa fitzi *cu totzii* chiar linishtitz’: n-am auzit, v-odat’, anume, cum ca ar trebui „sa ma duc la pascut cu pastoritza mea”. Ca, uite, ea-i *moarta* dupe Phoenix &-acuma…Nu ca-mi placeau *mai dinainte*. Ca *nu-mi placeau*. Dar, auzindu-i ca sunt „credibili”, uite, m-am inflamat & io, ca cetisem , cum v-am mai scris, *nenumarate* posturi (pa, adica, *nenumaratz’ „postaci” *)
sesizand ca baietzii ashtia „credibili” chiar „ciupeau” din gros…Asta ca sa-ntzelegetzi ca *sunt un prost* care inghite *muuulte* de la *unii* (ca le chiar „inghit” da pa la *voi*, dragi prieteni de mai sus), da’ care le-nghite *mai greu* da pa la altzii, da pa la ai da sa dau „credibili” – ca *nu am scris-o io*…
Nea Marin
Daca nu mai sintem tineri nici frumosi, sa raminem macar frumosi si tineri sufleteste. Asta va face credibil, maestre Covaci, oriciti ani ati avea… Eu va urez cit mai multi!
Citesc de mult Obs. cult., dar n-am stiut pana acum ca in Nea Marin zacea un muzicolog.
Domnu Covaci, va rog sa nu-l luatzi in serios pe Nea Marin, ca e un luftinspektor si atat.
Eram copil de gradinita cand ne sfashiatzi inima cu canarul gallben ca un galbenus.
Mult succes!
Ne bucuram si va mulţzumim ca atzi existat si existatzi, ca atzi rezistat si rezistatzi!
Draga Domnule Covaci,
M-au bucurat foarte foarte mult cele povestite/confesate in interviu. Mi-a atins coarda amintirista, dincolo de „vremuri”-le cind fredonam „hei tramvai, cu joben si tras de cai” si eram ceva mai juni cu par pe scafirlie. Am retrait mult secvente de ieri, prin marturiile dvs. de astazi. Cind parca ce am trait noi pare incredibil si este mistificat, cind adevarul – nici bun, nici rau, ci doar unul singur – este pus intre paranteze. Ma bucur ca nu va lasati dus de valul compromisurilor si locurilor comune si va doresc multa sanatate si bucurii. Dincolo de muzica – Oh. Lord, Give me a Mercedes Benz – si dincoace de agresivul contingent – Sa nu va fie frica!.
Imi aduc aminte acum e o emisiune care am facut-o la ProFM cu dvs si Andi Moisescu acum vreo 15-20 de ani.
Fum.
Cele bune sa se adune!
Bedros Horasangian
ca da, io *chiar shtiu* ca io *sunt prost*!…
Cele bune,
Nea Marin
Ai ramas traznit pentru ca esti prost. Habar n-ai ce melodie era aia pentru ca ai tinere de minte cit o furnica. Si exprimarea ta voit naiva confirma cit esti de prost si uneori e bine sa ti se spuna cit esti de prost ca altfel ti-o iei in cap.
Nea Marin (sau cum te cheama, ca ti-e frica sa spui cine esti…) , invata sa te exprimi, sa intelegem si noi unde te doare ca poate iti gasim o unsoare…Pana atunci, du-te la pascut cu PASTORITA ta !!!
Covaci
haios interviu, imi place Nicu Covaci. are 65 de ani, dar este tanar si inspirat, Phoenix ne-a mangaiat tineretile.
Succes – Phoenix – la concertele din aceasta toamna, vin la Timisoara sau la Bucuresti, oriunde veti concerta.
doar atuncea cand N. Covaci imi va esplica cum de am ramas traznit auzind o trupa americana cantand pan’ mashina o melodie a Phoenix, melodie care, spunea glasu’ ala da pa radio, fusese compusa cu *ani* inainte de clona „pastorita” de chiar acest N. Covaci, doar atuncea, mda, voi incepe d-al respecta…
Shi *nu*, nu mi-s pan pericolu’ d-a putea fi dat pan judecata da catra N. Covaci, ca *nu io am scris-o primu’ * (cu toate c-am auzit-o cu urechile mele) – ca „geme” ‘ternelu’ da chestia asta…
Nea Marin