„Nu-mi plac cei care fac interviuri-tenis, în care se simt «egali» cu cei pe care-i intervievează“

Ce-ţi propui „să nu“ într-un interviu? Nu-mi propun nimic din „să nu“ într-un interviu (şi nici „să da“ nu-mi propun dinainte, de obicei), depinde doar de cel/cea cu care comunic şi de întrebările lui/ei/lor. Am citit interviuri foarte faine şi foarte plictisitoare cu acelaşi om.   Mai ai emoţii? Ce te faci cu emoţiile celui din faţa ta? Despre ce poţi să mă întrebi? În principiu, despre literatură, Tiuk!, Basarabia, traduceri, sport, viaţă… Nici pentru examene nu mă pregăteam înainte, pentru că aveam pentru asta jumătate de an, un an sau chiar mai mult, chiar e o prostie să îngraşi porcul în ajun de Crăciun… Emoţii? Numai pozitive. Emoţiile celui din faţa mea nu-s ale mele şi nu am treabă cu ele:).   Cel mai scurt interviu „ochit“? Interviul de care eşti cel mai mulţumit. Am făcut foarte multe interviuri, cu foarte multă lume, de la fotograful care se bagă sub tomberoanele cu urşi, ieşind cînd vrea să iasă animalul şi speriindu-l el pe urs cu blitzul, nu invers, la campionul mondial la gastronomie, de la super starurile rock de la Tiamat, Lacrimosa, Within Temptation la Mariana Tîrcă, de la Gh. Crăciun, Dan Perjovschi, Liviu Antonesei la Roman (Zdob şi […]