„Nu sînt un tip politicos, sînt un proletar“

La Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, am avut ocazia să-l cunosc pe regizorul german Armin Petras. Mă aflam la Sibiu fiindcă tradusesem piesa Un loc numit Eden (Marginalia la Tristan), scrisă de Fritz Kater – pseudonimul regizorului în ipostaza lui de dramaturg –, şi am asistat la Librăria Humanitas din Sibiu la un spectacol-lectură după acest text (regizat inteligent de Bogdan Sărătean şi interpretat sugestiv de un grup de studenţi). Piesa apăruse deja într-o remarcabilă antologie internaţională de teatru, selectată şi impecabil editată de Alina Mazilu, antologia cuprinzînd piese scrise de regizori consacraţi (Humanitas, 2012). Întrebîndu-l pe Armin Petras despre raporturile sale cu dramaturgul, el mi-a mărturisit că diferenţele dintre ei fac nu tocmai simplă convieţuirea: asta fiindcă autorul Kater („nostalgic“ şi „sentimental“) nu-şi scrie piesele cu gîndul să-i uşureze viaţa regizorului, ci caută doar „să fie cît mai bune“, şi de aceea regizorul Petras (un tip cu umor, care ştie să „păstreze distanţa“ şi să „ironizeze“) face eforturi „să facă textele compatibile cu scena şi le supune unui tratament radical“. Seara, am urmărit, în regia lui Armin Petras, un Prinţ Frederic de Homburg al lui Kleist, un spectacol original, puternic, turbulent, cu un prinţ de Homburg, care […]