Număr special al revistei noastre: „Solidaritate versus terorism“
A apărut „Observator cultural“, dedicat atentatelor din Franţa
În această săptămînă, revista Observator cultural realizează un număr special consacrat atentatelor de la Paris. În cuprinsul revistei veţi putea citi corespondenţe şi reportaje de la Paris şi articole de opinie din Franţa, România şi Statele Unite semnate de: Gabriel Andreescu, George Banu, Lavinia Bârlogeanu, Anca Băicoianu, Dan Burcea, Adina Diniţoiu, Alexandru Dumitriu, Cezar Gheorghe, Bogdan Ghiu, Bedros Horasangian, Radu Jörgensen, Norman Manea, Carmen Muşat, Liviu Ornea, Doru Pop, Iulia Popovici, Tereza-Brînduşa Palade, Ovidiu Şimonca. De asemenea, veţi putea privi desenele realizate de Tudor Banuş (Paris) şi Ion Barbu (Petrila).
> —– Discurs rostit de către Geert Wilders, preşedintele Partidului Libertăţii din Olanda, membru al Parlamentului olandez, în faţa adunării unor factori politici internaţionali, la hotelul „Four Seasons” din New York
>
> Dragi prieteni,
> Vă mulţumesc foarte mult pentru că m-aţi invitat.
> Vin în America cu o misiune.
> Nu este totul bine în lumea veche.
> Se conturează un imens pericol şi este foarte greu să fii optimist.
>
> S-ar putea să ne aflăm în faza finală a islamizării Europei.
> Acesta nu este numai un pericol actual şi transparent pentru însuşi viitorul Europei, ci un pericol pentru America şi pentru întreaga supravieţuire a Vestului.
> Statele Unite constituie ultimul bastion al civilizaţiei apusene care ar înfrunta o Europă islamică.
> Mai întâi, voi descrie situaţia existentă pe teritoriul Europei, iar apoi voi spune câteva cuvinte despre Islam.
>
> Europa, pe care dumneavoastră o cunoaşteţi, este în schimbare.
> Dvs. aţi văzut, probabil, evenimente importante, anumite semne.
> Dar în toate aceste oraşe, uneori la numai câteva case distanţă de destinaţiile dumneavoastră turistice, este o cu totul altă lume.
> Este o lume a societăţii paralele create de imigrarea musulmană în masă.
> Pretutindeni în Europa se ridică o nouă realitate: întregi cartiere musulmane, unde rezidă sau, măcar, poate fi văzută foarte puţină populaţie indigenă.
> Şi dacă este, ajunge s-o regrete.
> Şi acest lucru este valabil chiar şi pentru poliţie.
> Este o lume a eşarfelor pe cap, o lume în care femeile se preumblă într-o ţinută în care nu li se vede faţa şi cu o droaie de copii după ele, iar soţii lor, sau dacă preferaţi proprietarii lor de sclavi, păşesc cu trei paşi înaintea lor.
> Ai moschei la multe colţuri de stradă.
> Prăvăliile au semne pe care nici dumneavoastră şi nici eu nu le putem citi.
>
> Cu greu veţi găsi vreo activitate economică.
> Există ghetouri musulmane, controlate de fanatici religioşi.
> Există cartiere musulmane şi ele cresc ca ciupercile în toate oraşele de-a curmezişul Europei.
> Acestea sunt construcţiile de blocuri pentru controlul populaţiei crescânde a Europei, stradă cu stradă, cartier cu cartier, oraş cu oraş.
> Există acum mii de moschei în toată Europa.
>
> Cu congregaţii mai largi decât în bisericile creştine.
> Şi în fiecare oraş european există planuri de a construi supermoschei care să facă să pară şi mai pitice fiecare biserică în acea regiune.
> Semnalul este evident: Noi dominăm!
> Multe oraşe europene sunt deja pe un sfert musulmanizate: luaţi doar Amsterdamul, Marsilia sau Malmo în Suedia.
>
> În multe oraşe, majoritatea populaţiei sub 18 ani este musulmană.
> Parisul este acum înconjurat de un cerc de cartiere musulmane.
> Mohamed, este acum cel mai popular nume în rândul băieţilor, în multe oraşe.
> În unele şcoli elementare din Amsterdam nu se mai poate vorbi despre ferme, deoarece asta ar însemna să se menţioneze şi porcul, ceea ce ar fi o insultă pentru musulmani.
>
> Multe şcoli din Belgia şi Danemarca servesc elevilor numai „halal food” (adică mâncare acceptată de religia musulmană, fără carne de porc sau carne de animal nesacrificat conform ritualurilor musulmane).
> În Amsterdam, cândva un oraş tolerant, gay-ii (adică homosexualii) sunt crunt bătuţi aproape exclusiv de către musulmani.
> Femeile nemusulmane aud regulat strigându-li-se „curvă, curvă”.
> Antenele de televiziune nu sunt îndreptate spre canalele locale, ci numai spre staţiile din ţările de provenienţă musulmană.
>
> În Franţa, profesorii de şcoală sunt îndrumaţi să evite autorii care sunt consideraţi „ofensivi” musulmanilor, inclusiv Voltaire şi Diderot; acelaşi lucru este valabil şi pentru Darwin.
>
> Istoria Holocaustului nu mai poate fi predată în şcoală din cauaza sensibilităţii musulmane.
> În Anglia, tribunalele „Sharia” fac acum parte oficial din sistemul legislativ britanic (tribunalele sharia sunt instanţe judecătoreşti musulmane, care acţionează şi din moschei – n.t.)
> Multe cartiere ale orașelor din Franţa sunt astăzi zone de „necirculat” pentru femeile fără capul acoperit cu un şal.
>
> În urmă cu o săptămână, un bărbat aproape a murit după ce a fost bătut de musulmani pe o stradă din Bruxelles, pentru că a fost văzut bând, când la ei era Ramadanul.
> Evreii părăsesc Franţa în număr record, fugind de cel mai crunt val de antisemitism de la al doilea război mondial. Franceza este o limbă vorbită astăzi curent pe străzile din Tel Aviv şi Natania, din Israel .
> Aş putea continua cu multe povestiri de acest gen, povestiri despre islamizare.
>
> Un total de 54 de milioane de musulmani trăiesc astăzi în Europa.
> Într-un calcul recent al Universităţii San Diego , s-a constatat că în numai următorii 12 ani, 25 % din populaţia Europei vor fi musulmani.
> Bernatd Lewis a prezis o majoritate musulmană până la sfârşitul acestui secol.
> Acestea, desigur, sunt numai cifre.
>
> Şi cifrele n-ar fi ameninţătoare dacă imigranţii musulmani ar manifesta o tendinţă de asimilare.
> Însă sunt infime semnele în sensul ăsta.
>
> ” Pew Research Center ” a raportat că jumătate din musulmanii francezi consideră loialitatea lor faţă de islam mai puternică dacât loialitatea lor faţă de Franţa ( Pew Research Center este o organizaţie americană care oferă opţiuni, atitudini şi tendinţe ale opiniei publice din SUA şi din lume – n.t.)
>
> O treime dintre musulmanii francezi nu se opun deloc atacurilor sinucigaşe.
> Iar Centrul Britanic pentru Coeziune Socială a comunicat că o treime din studenţii musulmani britanici se pronunţă pentru un „califat” mondial.
>
> Musulmanii cer să „li se arate respect”, iar noi le arătăm acest respect: avem sărbători musulmane oficiale de stat.
> Procurorul General creştin-democrat tinde să accepte „sharia” dacă există o majoritate musulmană.
> Avem miniştri, membri de cabinet, cu paşapoarte de Maroc şi Turcia.
> Cererile musulmane sunt susţinute de comportări nelegale, mergând de la crime mărunte şi violenţe întâmplătoare, de exemplu contra lucrătorilor pe ambulanţe şi şoferi de autobuz, până la răzmeriţe pe scară redusă.
> Parisul a văzut asemenea revolte în suburbiile sale.
> Eu îi numesc pe aceşti criminali „colonişti”.
> Pentru că asta sunt.
>
> Ei nu vin să se integreze în societăţile noastre; ei vin să integreze societăţile noastre în Dar-al-Islam – ul lor.
> Din cauza asta sunt colonişti (Dar-al-Islam este o secţiune a islamului mondial – n. t.)
…
[Mesaj fragmentat] Vizualizaţi întregul mesaj