„O anume parte a criticii menajeaza pe fata rateuri in serie“

Dupa – pare-mi-se – vreo zece ani de la absolvirea Regiei la ATF (UNATC), evenimentul pe care-l constituie premiera de saptamina viitoare cu lungmetrajul de debut Legaturi bolnavicioase vine dupa un vacuum de aproape patru luni in stagiunea de filme romanesti 2005-2006. La care ar trebui sa adaugam lunile anterioare, cu bine-cunoscutele esecuri gonflate vindicativ la sfirsit de toamna-inceput de iarna. Un vid de jumatate de an, iar peste trei saptamini nu-i deloc exclus sa intram in vertijul altei prapastii planificate: nu atit prin rarefierea premierelor viitoare, cit prin nulitatea din capul locului previzibila a prea multora dintre ele. Ce e mai grav: asteptarea initiala de zece ani sau absenta unei competitii cit de cit fluente, careia i se substituie metodic mediocritati impostoare si ratari in serie garantata? O sa raspund strict in nume personal: cel mai grav mi se pare faptul ca acest film iese cam cu doi ani intirziere, fata de cum ar fi fost normal sa se intimple. A fost acel faimos concurs de proiecte din 2003, care a insemnat inceputul sfirsitului pentru mafia care domnea la acea vreme peste impartirea banilor din cinematografie. M-am amuzat acum citeva zile, vazind ca din cele patru debuturi finantate atunci, […]