O lume (trecută şi prezentă) în traduceri
- 10-01-2014
- Nr. 705
-
Rodica GRIGORE
- RETROSPECTIVĂ 2013
- 1 Comentarii
Rîndurile care urmează reprezintă cîteva dintre drumurile pe care le-am făcut, în 2013, prin literatura străină tradusă în România. Mai precis, acele drumuri pe care le-am făcut cu plăcere – de unde subiectivitatea inerentă (orice selecţie este, în fond, subiectivă) şi lipsa oricărei pretenţii de exhaustivitate a acestei retrospective. Întoarcerea la modele A sugera cititorilor epocii noastre să se îndrepte către un text de secol XVII poate părea un demers sortit eşecului, dată fiind graba caracteristică anilor pe care îi trăim, dar şi timpul suficient de redus alocat lecturii – şi mai cu seamă unei astfel de lecturi. Previzibilul eşec este, însă, anulat de structura textului cu pricina, de profunzimea mesajului, de neaşteptata modernitate a perspectivei, şi deloc în ultimul rînd, de versiunea românească – semnată de Anca Irina Ionescu şi apărută la Editura All – a unuia dintre cele mai reuşite romane baroce din literatura europeană: Labirintul lumii şi raiul inimii, al lui Comenius. Cunoscut pînă acum la noi mai ales pentru tratatul Didactica magna, scris în latină şi considerat de Jean Piaget fundamentul pedagogiei moderne, cărturarul ceh Jan Amos Komenský (1592-1670), una dintre figurile cele mai însemnate ale culturii vremii sale, apare acum în faţa cititorului român şi […]
Stimata d-na Rodica Grigore,
Va felicit pentru articolul dv.: in fine, o tema de „bilant” literar este abordata din perspectiva inerentei subiectivitati si a elegantei lipse de „pretentii” de exhaustivitate!
De fapt, cine comenteaza /analizeaza agresiv, cine vrea sa-si impuna recomandarile literare cade inevitabil in ridicol.
Foarte corecte mi s-au parut delimitarile pe care le propuneti: de la Comenius pina la secolul trecut si cel in care ne aflam; de la literatura nipona , pina la „experimente” remarcabile noi; in fine exceptionale initiative dar si traduceri de exceptie(„Orlando”).
Initiativele de care vorbeam se refera desigur la cartile bilingve din seria „Biblioteca italiana”(intr-adevar REMARCABIL volumul de poezii al luiPENNA si talmacirea d-nei prof.Elian!); stiu ca incercari de „recuperare” a literaturii italiene mai fac si alte edituri. Cred ca este o datorie fata de aceasta,
destul de vaduvita in peisajul romanesc(fata de cea franceza de ex.).
Apropo de colectii de remarcat, imi permit sa o adaug pe cea a Humanitasului, in care a aparut,si in 2013, Mario Vargas Llosa.
Sint alaturi de dv. si in legatura cu includerea in retrospectiva dv a lui DAVID GROSSMAN, cunoscut publicului cu minunata”CARTE DE GRAMATICA IN-
TERIOARA(Univers, 2012).
As adauga si Amos Oz- „Sotul meu, Michael”(Humanitas,2013.)Si unele bune traduceri aparute anul trecut la ed.CARTIER.
A fost o placere citirea articolului dv.
Alina Popescu