O mitologie a Bucureştilor

Simona Sora, cunoscutul critic literar şi cronicar al Dilemei vechi şi editor coordonator al revistei Dilemateca, autoare a eseului Regăsirea intimităţii (Cartea Românească, 2008), a publicat, iată, în 2012, şi un roman, Hotel Uni­versal, ce reprezintă una dintre cele mai bune cărţi de proză ale anului recent încheiat – alături, spun eu, de Toate bufniţele de Filip Florian – şi, probabil, revelaţia literară a lui 2012.   Hotel Universal e o carte densă şi complicată – cu fire epice inextricabile, ţesute în principal pe două planuri, un plan arhaic, al sfîrşitului de secol XIX, şi unul postdecembrist, al Bucureştiului anilor ’90 – ce realizează, în fond, o extraordinară mitologie, în siajul lui Mircea Eliade şi al lui Mateiu Caragiale – a unor locuri bucureştene: dacă la Mircea Eliade e vorba de strada Mântuleasa, la Simona Sora centrul magic al poveştilor ascultate ritualic, în fiecare an, de protagonistă (Maia) din gura bunicii ei (Maria mare) este Hotelul Universal, fostul Han Teodoraki, clădit de negustorii Tudorache, Leon Manoach şi George San Marin (membri ai confreriei masone) şi devenit, după ’90, după revoluţie şi mineriade, cămin studenţesc. Hotelul Universal, construit în centrul Bucureşcilor, deasupra pivniţelor labirintice unde se întîlneau pe vremuri fraţii masoni, […]