Ochiul Fratelui cel Mare

Poate cu mai mic succes in Romania decit in alte tari, show-ul TV Big Brother a atras – oricum – atentia publicului nostru de-a lungul lunilor trecute. Difuzat de postul Prima TV, „jocul“ i-a transformat in „vedete“ pe tinerii care au acceptat sa stea izolati intr-o casa si sa fie filmati continuu, telespectatorii putindu-i privi zilnic, in mai multe reprize si in ipostaze foarte diverse, pina la unele destul de intime. Fireste, nu se putea sa nu apara in timp probleme, antipatii, invidii, confruntari, certuri, injuraturi s.a.m.d., dar si simpatii, prietenii, amoruri. O parte a publicului romanesc a savurat intreaga poveste, iar o parte a presei cotidiene a comentat pas cu pas ce li se intimpla celor din „casa Big Brother“. Pe scurt – un episod mediatic spectaculos, fascinant pentru unii, scandalos pentru altii (macar pentru „blasfemia“ utilizarii denominatiei din romanul lui George Orwell, in care urmarirea continua a populatiei prin intermediul ecranelor de televizor din case era o metafora a ororii sistemelor totalitare…). Oricum, o emisiune interesanta, cel putin din unghi psihologic si sociologic. Inainte de incheierea variantei romanesti a „jocului“, Observatorul cultural l-a comentat intr-un articol semnat de tinarul scenarist Paul Tanicui (Big Brother sau o noua religie […]