Omagiul subiacent
- 15-10-2009
- Nr. 496
-
Adrian NICULESCU
- Actualitate
- 1 Comentarii
Nu, Herta Müller nu este o „scriitoare germană de origine română“, cum citim într-un multabuzat titlu, luat la întîmplare (Cotidianul, 9-11 octombrie), dintre multe altele, nu numai din mass-media românească, ci şi internaţională (v. Euronews). Sintagma s-ar putea potrivi mai degrabă unor personalităţi precum Emil Hurezeanu sau Petru Dumitriu, români care au dobîndit, la un moment dat, cetăţenia germană (mai exact, a RFG, căci de cea a RDG nici nu se punea problema!). Cu atît mai puţin nu poate fi vorba de „Premiul Nobel pentru o româncă“, aşa cum titra, mîndru, în aceeaşi zi, Jurnalul Naţional (dar nu numai acesta), ca primă ştire, pe toată lungimea primei pagini. Mai mult, presa din ţară se găsea în cea mai bună companie internaţională: de exemplu, TV France 24, demonstrînd aceeaşi confuzie, răspîndită în Occident, dintre cetăţenie şi naţionalitate, a ajuns chiar să vorbească despre Nobelul atribuit „româncei Herta Müller“. Nu că ne-ar supăra, dimpotrivă! Doar că, oricît ne-ar plăcea, nu acesta este adevărul… Şi, în plus, nu ştim ce gîndeşte scriitoarea în acest sens… Herta Müller este o scriitoare germană originară din România, ceea ce este cu totul altceva. Ea s-a născut într-o familie germană (şvăbească) din Banat, are ca limbă maternă […]
Cu totul de acord, meritul este personal al hertei Mueller, dacă rămânea în România nu lua în veci
Premiul Nobel, pentru că există o reţinere nedreaptă faţă de literatura de aici, ca şi o deschidere insuficientă a scriitorilor români la valorile europene, deci o nepotrivire reciprocă, sper că va fi învinsă odată