Orlando NASTASE, Muza frigida

Orlando NASTASE Muza frigida Editura Paralela 45, Colectia „Debut“, 2000, 48 p., f.p. Orlando Nastase face parte din cenaclul SIND al Casei Sindicatelor din Pitesti. Precizarea este importanta – faptul ca un poet este produsul unui cenaclu conteaza foarte mult, din punctul meu de vedere. In cazul acestui debutant, poemele au o componenta performance vitala care poate fi depistata textual. Exista o directete a mesajului, o mobilitate de tip cenaclier care se vrea socanta fara sa renunte la o reteta care, probabil, l-a consacrat. In ce consta aceasta reteta? Intr-o ritmare si o „rimare“ a poemului, toate cu vadite intentii ironice. Formula seamana mult cu aceea propusa cu citiva ani in urma (intr-un alt cenaclu) de Sorin Ghergut. Insa forta mesajului acestuia din urma era incomparabil mai mare – el nu folosea ironia ca pe un pretext poetic, asa cum face Orlando Nastase. Versuri precum „dupa o explicatie amanuntita/la o afirmatie deocheata/te vei simti insufletita/si din ce in ce mai desteapta“ sau „Tu zimbeai intr-o /franceza perfecta ceva intraductibil/dar ingrozitor de frumos/pe marginea cazii in deriva/se asezase tacut un albatros“ nu constituie trasatura principala a volumului. Albatrosul baudelairian de pe marginea cazii sta alaturi de o patetica si gratuita muza […]