Paradoxul votului

Sîntem cu o lună înaintea primului tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale şi abundă întrebările privind participarea la vot şi efectul său asupra rezultatului final. Care va fi gradul participării la vot de data aceasta? În favoarea cărui candidat se va înclina balanţa, în funcţie de participarea mai mică sau mai mare? Se va califica Johannis în turul al doilea? Va putea fructifica Ponta avansul său actual din sondaje? După părerea economiştilor care studiază fenomenul electoral, toate aceste întrebări dau seama despre caracterul iraţional al votului. De ce am participa la un scrutin electoral semnificativ (care presupune un foarte mare număr de alegători) cînd şansele ca votul nostru să conteze într-adevăr sînt cvasinule? Pentru adepţii teoriei alegătorului raţional participarea la vot este un fapt de-a dreptul iraţional. În urmă cu vreun deceniu am citit într-un articol din New York Times o anecdotă savuroasă, puţim cam sexistă, care circula în facultăţile americane de „ştiinţe“ economice şi exprima cu umor această dilemă: doi economişti se întîlnesc încurcaţi în secţia de vot în ziua votării. „Ce faci aici?“, întreabă primul. „M-a obligat soţia să vin“, răspunde al doilea. „Şi eu am venit din acelaşi motiv“ – se justifică primul. „Uite ce zic“ – spune […]