Pe urmele lui Kavafis, la Cairo și Alexandria

La jumătatea lunii octombrie, în capitala Egiptului și în al doilea mare oraș al țării s-au desfășurat lucrările celei de-a 14‑a ediții a Simpozionului internațional dedicat celui mai renumit poet grec al secolului 20, Konstantinos P. Kavafis (1863-1933). Inițiat în urmă cu aproape trei decenii, de către scriitorul Kostis Moskof (1939-1998), pe atunci atașat cultural al Ambasadei Greciei în Egipt și director al secției din Alexandria a Fundației Culturale Grecești, simpozionul a reunit an de an nume de vîrf ale „kavafisticii“, comunicările susținute contribuind la descifrarea personalității și operei „sfinxului egiptean modern“, cum a fost supranumit recent enigmaticul poet. Simpozionul a fost organizat de Fundația Culturală Greacă cu sediul la Atena, în colaborare cu Ministerele Culturii din cele două țări, cu Asociația greacă „Prietenii Bibliotecii din Alexandria“, cu sprijinul celor două secții ale Fundației Culturale Grecești din Cairo și Alexandria.  Opera din Cairo și vestita Bibliotecă din Alexandria au  fost gazde generoase ale evenimentelor organizate cu acest prilej.

Simpozionul cu nr. 14, avînd ca temă „Kavafis în secolul 21 și actualitatea operei sale“, s-a deschis oficial în sala mică a Operei din Cairo cu decernarea premiilor literare „Kavafis“ de către o comisie desemnată de Ministerul egiptean al Culturii. Anul acesta, prestigiosul premiu a încununat creația unui poet, Mohamed al Sahaoui, și a unui prozator, Sonallah Ibrahim. Festivitatea de decernare a premiilor a fost urmată de un concert susținut de compozitorul și pianistul grec Stefanos Korkolis și formația sa, în cadrul căruia au fost audiate, în premieră absolută, compoziții inspirate din  celebre poeme kavafice.

Lucrările Simpozionului au fost găzduite a doua zi de Bibliotheca Alexandrina, punct de referință pe scena culturală a orașului natal al lui Kavafis. În deschidere s-a vernisat o expoziție − Drame ale puterii în poemele istorice ale lui Kavafis − cu creații aparținîndu‑i arhitectei și pictoriței ateniene Anna Filini. Prima sesiune a fost dedicată inițiatorului acestei manifestări, istoricul și scriitorul Kostis Moskof, „înaintaș al diplomației culturale“, cum l-a numit președintele Fundației Culturale Grecești, Konstantinos Tsoukalas. De menționat că diplomatului grec Kostis Moskof i se datorează și amenajarea Muzeului Kavafis, în apartamentul din fosta stradă Lepsius  (acum Kavafis),  ultima locuință a poetului.

Cele 13 comunicări, prezentate de specialiști din Grecia și Egipt, din Austria, Cipru, Marea Britanie, SUA, au fost grupate în trei secțiuni tematice: „Kavafis în viața poetică greacă“, „Ecoul internațional al poeziei lui K.P. Kavafis“, „Poezia lui Kavafis: îna­inte și după“. Numitorul comun: opera lui Konstantinos Kavafis rămîne mereu actuală, deschisă la interpretări ce merg de la dimensiunea politică a creației sale la relația sa complexă cu Grecia și elenismul în evoluția sa diacronică sau cu lumea arabă (Știa oare Kavafis limba arabă? Ce loc ocupă Egiptul în opera sa? –au fost întrebări la care au încercat să răspundă specialiștii egipteni). Alte teme abordate: „Kavafis în pictură și fotografie“, „Creștinism și atracție sexuală în opera kavafică“, „Alexandria lui Kavafis dincolo de mit și realitate“.

La masa rotundă, la care a participat, între alții, unul dintre cei mai cunoscuți kavafiști greci, Dimitris Daskalopoulos, prezent la majoritatea simpozioanelor kavafice din Egipt, s-a discutat despre poezia Alexandrinului în vremuri de criză. Concluzia, aceeași cu a întregului simpozion: Kavafis este astăzi mai actual ca oricînd. Poemele sale istorice, inspirate din perioade de răscruce ale istoriei, își păstrează actualitatea, putînd  fi citite astăzi ca veritabile premoniții. Multe dintre versurile sale au devenit proverbiale și sînt citate adeseori în diverse împrejurări, ca și cum ar fi fost scrise și inspirate de momente ale zilelor noastre.

În paralel cu simpozionul, Asociația Greacă „Prietenii Bibliotecii din Alexandria“ (președinte: Andreas Zaimis, fost ministru) a organizat, pe lîngă concertele lui Stefanos Korkolis (al doilea a fost găzduit de teatrul Bibliotecii alexandrine), prezentarea albumului Alfabetul poetic de Kavafis, apărut la Editura Omonia din București,  sub egida Asociației și cu sprijinul doamnei Ekaterini Sofianou-Belefantis, președintă al Grupului de Companii SofMedica, căreia i-au aparținut și inițiativa și sprijinul organizării evenimentului. În alocuțiunea sa, conf.univ.dr. Tudor Dinu, coordonator al Departamentului de Studii Neoelene din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității București, a oferit publicului amănunte despre inițiativa îngrijitorului volumului, latinistul Liviu Franga, care a dus la materializarea unei ediții unicat în bibliografia kavafică – 24 de poeme cu versiunile lor în 12 limbi. „Cele 24 de piese alese de profesorul Franga – a arătat Tudor Dinu – constituie nu numai chintesența operei Alexandrinului, dar permit și o călătorie inițiatică în lumea poeziei (Lumînări, Ferestrele, Eu am adus în Artă ș.a.). Este vorba, desigur, de o selecție personală, subiectivă, care ar nemulțumi, poate, un kavafolog sau altul, dar care nu poate decît să încînte cititorul care se apropie prima dată de opera lui Kavafis“. „Profesorul Franga – continuă Tudor Dinu – s-a gîndit să traducă poemele într-o altă limbă universală, latina – rezultatul este minunat – și a ales apoi cele mai importante limbi ale bătrînului continent: engleza, franceza, germana, italiana, spaniola, portugheza, rusa, astfel încît aceeași carte să poată fi citită totodată de aproape patru miliarde de cititori. Performanță unică“. De menționat și amplul studiu care introduce cititorul în problematica mai largă a operei kavafice: „Nu o face însă din calitatea de kavafolog, ci din aceea de filolog clasic, aducînd astfel o privire nouă, proaspătă, asupra unor teme de mii de ori studiate“.

Alfabetul poetic s-a transformat, prin ilustrația care însoțeș­te poemele, și într-o operă de artă în sine. Editura s-a adresat cunoscutului pictor român (cu expoziții și premii în Italia, Franța, Germania, Austria, Polonia, Slovenia, Bulgaria, Finlanda, SUA, Brazilia) Gheorghe I. Anghel, a cărui operă se inspiră din teme grecești, în principal antice, dar nu numai. În continuare Tudor Dinu s-a referit la maniera neoexpresionistă a celor 30 de tablouri prin care Gheorghe I. Anghel ilustrează cele 24 de poeme, „înfiripînd un dialog între arta cuvîntului și arta culorii și a desenului. Date fiind trăsăturile comune ale poemelor și ale tablourilor armonia este deplină, astfel încît cititorul are impresia că dorita comuniune străveche a artelor s-a săvîrșit din nou“. Două gravuri ale pictorului, donate de autor Muzeului Kavafis din Alexandria, expuse pe scenă, au putut fi admirate de spectatori.

Cei zece ani de colaborare statornică între Editura Omonia și președinta Grupului de Companii SofMedica, concretizați prin apariția mai multor ediții kavafice, au fost evocați de editorul Alfabetului poetic, care rîvnește la titlul de „cea mai frumoasă ediție a unei opere grecești apărută în România“. Grație sprijinului generos oferit de doamna Ekaterini Sofianou-Belefantis – căreia recent, pe 25 octombrie, i s-a conferit Crucea Regală de către Casa Regală a României –, opera lui Kavafis a devenit o punte între Egipt și România, trecînd prin Grecia. Lucru deloc surprinzător, dacă se are în vedere că atît Egiptul, cît și România, sînt, amîndouă, vetre străvechi de elenism, patrii ale evergetismului  grec.

Momentul dedicat ediției kavafice multilingve apărute la București s-a încheiat cu prezentarea făcută de prof.univ.dr. Liviu Franga, decan al Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității București: „Am pornit de la ideea că literele alfabetului grec sînt la fel de universale ca și sunetele ce alcătuiesc gama muzicală. Fiecare literă a alfabetului grec are o istorie, fiecare conturează o imagine, fiecare are muzica ei, pentru că desenul literei închide în el cîte unul din sunetele primordiale ale umanității. Am încercat să găsim, prin selecția noastră operată în exclusivitate pe cele doar 154 de poeme acceptate de Kavafis ca total reprezentative – faimoasele sale poezii canonice –, acele litere-sunete esențiale, în număr coincident cu cele al alfabetului grec, litere-sunete care construiesc și articulează universul poetic, care îl susțin în toată adîncimea lui semnificantă și care îl definesc ca timbru.

Fiecare poem selectat de noi este însoțit de traduceri multiple, pe grupuri reprezentative de limbi. Au fost alese cele trei mari grupuri europene: grupul romanic, cel germanic și cel slav… Am adăugat, ca element de originalitate absolută, și o traducere in limba latină. Din două motive: ca limbă-sursă, maternă, a familiei romanice, pe de o parte; pe de alta, spre a dovedi că, și în secolul al XXI-lea, latina poate fi utilizată ca limbă de comunicare, la fel de funcțională și rivalizînd cu aceeași vitalitate, din punct de vedere estetic, ca și celelalte limbi moderne, concurente… Ediția proiectată a dorit să fie, în sfîrșit, și un experiment. Acela de a asculta vocea, timbrul unic al unui geniu poetic răsfrînt(ă) în ecourile abisale ale limbilor contemporane: mai vechi, precum latina (totuși, o limbă a zilelor noastre, cît timp cultura exprimată de ea este și rămîne și cultura noastră), sau mai noi, aparent mai recente… O ediție în oglinzi paralele, în camere de rezonanță comunicante, în circuit deschis al formulelor poetice“.

Alocuțiunea rostită în limba română și încheiată cu un poem kavafic a stîrnit interesul  publicului eleno-arab, egiptenii fiind  surprinși de „tonul latino-italienesc“ al limbii lui Eminescu. Spectatorii alexandrini, ca de altfel și cei prezenți la Opera din Cairo, au primit în dar cîte un exemplar din Alfabetul poetic, prin generozitatea  sponsorului ediției și al evenimentului, Ekaterini Sofianou, prin grija căreia a ajuns în Egipt un număr semnificativ de exemplare.

Dacă opera Alexandrinului călătorește de decenii în întreaga lume – vitrinele tixite cu ediții și traduceri din opera sa de la Muzeul Kavafis fiind mărturia cea mai elocventă – , sînt momente, precum cele prilejuite de Simpozionul internațional de la jumătatea lui octombrie, cînd iubitorii și promotorii operei lui îl omagiază în cetatea natală.