Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
Plagiatul ca armă de exterminare politică
- 19-07-2012
- Nr. 633
-
Carmen MUŞAT
- Editorial
- 19 Comentarii
Recunosc de la bun început că fraza potrivit căreia „teza de doctorat elaborată de domnul Victor Ponta şi susţinută public în anul 2003 respectă cerinţele academice din acea perioadă (s.m. C.M.) şi este comparabilă din punct de vedere al acestor cerinţe cu alte teze de doctorat susţinute în acea perioadă“, ce figurează în raportul Comisiei tehnice din Consiliul Naţional de Etică (aflat în subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării) mi se pare jignitoare la adresa tuturor celor care, în acea perioadă, şi-au obţinut titluri de doctor, respectînd cerinţele academice valabile oricînd şi oriunde. O atare relativizare a normelor academice pune într-o lumină extrem de nefavorabilă întregul mediu universitar românesc şi pune sub semnul întrebării toate doctoratele acordate în acea perioadă. Refuz să cred că o comisie instituită de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, care, prin deciziile sale, ar trebui să garanteze profesionalismul şi onestitatea celor ce şi-au obţinut titlurile de doctor în România, îşi poate permite să decredibilizeze, printr-o decizie circumstanţială, întregul sistem academic românesc. Recunosc însă că, de cînd a început scandalul plagiatului lui Victor Ponta mă aşteptam să văd aceeaşi grabă şi aceeaşi determinare în limpezirea tuturor acuzelor de plagiat aduse unor înalte personaje publice, precum Laura Codruţa Kövesi […]
E foarte simplu, Domnule coleg: explicati-le elevilor Dvs ca desigur plagiatul e ceva condamnabil in sine, dar primul ministru nu este nici pe departe singurul personaj al vietii noastre politice care a comis aceasta abatere, ca nu bine sa ne focalizam pe o singur caz particular, ca realitatea este totdeauna copmplexa si contradictorie, etc, etc. In plus, cei care au denuntat acest plagiat n-au facut-o din pur interes pentru corectitudine si principialitate, ci au au nutrit pe undeva folosirii acestui argument drept „arma de exterminare politica”, ceea ce incalca in mod flagrant propunerea legislativa nr 1 enuntata in „Bifurcatia” din numarul curemnt a colegului nostru Liviu Ornea.
Chiar credeti ca, in majoritate, elevii nu vor intelege, sau vor ramane insensibili la fortza acestor argumente?
Chiar nu are nicio importanta ca PRIMUL MINISTRU – OM AL LEGII – este un plagiator dovedit? Daca pentru multi nu are, pentru mine are!
Ma voi duce la catedra, in septembrie, iar tinerii liceeni carora le sunt profesor ma vor intreba cum e posibil ca noi, adultii responsabili cu educatia lor, sa acceptam o asemenea
mizerie (nota pe care o primesc ei pentru copiat este 1). Ce va asteptati sa le spun? Cum sa le explic ca doamna Ministru al Educatiei nu a criticat plagiatorul, ci s-a solidarizat cu el? Ce mesaj transmiteti copiiilor nostri?
Multumesc pentru raspuns. Totusi, consider ca ar fi elegant din partea dvs. daca nu v-ati lansa in acuzatii fara a incerca mai intai sa explicati mai bine punctul dvs. de vedere. Sa stiti ca am citit cu mare atentie textul dvs. inainte de postarea comentariului precedent. Din punctul meu de vedere, problema ramane: condamnati sau nu plagiatul, indiferent de timpul cand s-a produs si de autorul sau? La inceputul textului, s-ar parea ca da, dupa aceea argumentatia dvs. merge mai mult spre nu. Intrebarile pe care le puneti in raspunsul pe care-l formulati observatiilor mele tin de o alta problematica, aceea a instrumentalizarii politice a plagiatului. Cat e de oportuna sau nu?
Argumentele dumneavoastra cum ca ar trebui sau sa nu directionam toata atentia asupra unei anume persoane imi suna putin ca cele ale celebrei dileme in care se afla un personaj al lui Caragiale: „ori sa se revizuiasca, primesc! Dar sa nu se schimbe nimica: ori sa nu se revizuiasca, primesc! Dar atunci sa se schimbe pe ici pe colo, si anume in punctele esentiale…”. Condamnati sau nu plagiatul ca practica de a obtine foloase necuvenite? Imi pare rau, dar articolul dvs. nu raspunde acestei intrebari. Faptul ca mai exista si alti plagiatori nu impiedica luarea unor masuri corespunzatoare in cazul unui anume plagiat dovedit. Pana la urma, nu toti plagiatorii de care pomeniti au devenit prim-ministri ai Romaniei! De ce nu vreti sa acceptati si ideea ca masurile in cazul celorlalte plagiate (de care nu ma indoiesc ca exista) sunt mult mai susceptibile sa apara daca acest plagiat celebru va fi sanctionat corespunzator?
@Gina si Adina
Poate ca n-ar strica sa cititi textul, inainte de a comenta afirmatii inexistente in articolul meu. Ce legatura are \”rafuiala cu Patapievici si Liiceanu\” aici? Cit despre plagiatul lui Victor Ponta, daca ati fi citit textul meu, ati fi vazut ca nu numai ca nu contest plagiatul, ci, dimpotriva, ca ma deranjeaza intruziunea politicului in decizia Consiliului National de Etica. Mi se pare penibil sa negi evidenta, iar plagiatul lui Victor Ponta este evident. Dar este, oare, Victor Ponta singurul politician care a obtinut un titlu academic prin frauda? Cita vreme nu cerem acelasi tratament pentru toti politicienii care si-au obtinut titlurile academice prin frauda (inclusiv pentru procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi), invocarea plagiatului doar in cazul adversarilor politici ramine o \”arma de exterminare politica\”. Problema societatii noastre este ca nu vrea sau nu poate sa masoare cu aceeasi masura incalcarea legii cind e vorba de \”ai nostri\” si \”ai vostri\”. Pentru unii gasim mereu justificari si circumstante atenuante, pentru ceilalti recurgem la judecati intransigente.
De ce plagiatul nu ar fi o arma potrivita de exterminare politica? Numai pentru faptul ca sunt prea multi si colorati politic cei care sunt in greseala? Va e teama de faptul ca ramanem fara conducatori de nadejde? Personal, nu sunt de acord. Si plagiatul, care in esenta lui e un furt (devenit din ce in ce mai grav intr-o societate ce pune tot mai mult pret pe cunoastere) ca si necinstea in afaceri ori infidelitatea in cuplu e o problema de societate. Iar cei care cad in pacat, trebuie sa stie ca, mai devreme sau mai tarziu, vor da socoteala.
Pe cine o fi plagiat Băshescu când ne-a lăsat fără vapoare?
1) dvs. scrieti in multe locuri cu acest nick si vad ca marota dvs., exprimarea antisemitismului personal mai mult sau mai putin voalat, apare in orice situatie 2) van kiparos, dvs. justificati abuzul sub sintagma „parlamentul asa cum o fi el”, facindu-va, ca si revista Observator Cultural, care n-a publicat un rind despre reactiile cancelariilor occidentale, ascuzind problemele grave sub problema relativ minora a plagiatului, ca nu stiti ce inseaamna „domnia legii” versus „bunul plac”. Poate ca nu stiti.
3) ar fi fost de dorit ca revista, un stindard al valorii in general in Romania, sa fi lasat balta rafuiala cu Patapievici si Liiceanu – de data asta, macar. Cred ca asta e mobilul penyru care Obs., sub masca neutralitatii, a ales tabara unui Catalin Voicu. Demult am inteles cum stau lucrurile cu nedemocratii Pat plus Liic. etc. dar aici nu e vorba despre ei. E vorba despre pericilitarea viitorului eruopean al Romaniei. Nu asa se intimpla lucrurile intr-o democratie, nu asa! Nu de Basescu e vorba!
Daca am inteles corect care nu sunt literat roman de un car de ani Cerintile de Doctorat in 2003 erau mai apropriate de cerintele de acordat Elenei Ceausescu doctorat nu honoris causa. Acum in 2012 Elena n\’ar fi primit doctorat decat daca noua ministra ar fo promulgat cerinte ad hoc.
Plagiatul ramane, fie ca e a lui Ponta sau al lui Kovesi!
Doamna Petreu a analizat un curs al lui Nae Ionescu care nu sunt sigur ca a fost publicat si atunci totul pare curios!
Ar trebui deschisa discutia despre cat de originale sunt cursurile predate de diversi profesori la Universitate. Prin forta lucrurilor predand un anumit curs trebuie sa recurgi la referinte. Poate la literatura romana doar un Manolescu sa predea un curs original, dar cand predai gramatica care este originalitatea? Doar nu s-a inventat o alta gramatica?
@Nea Marin mata in ce limba scrii? Limba romana se scrie cu diacritice cand le ai la tastatura, sau fara cand ai doar sistemul ASCII. Limba inventata de dumneata este extrem de greu de priceput, parca este ca romana din Moldova cu kirilice!
Frumoase ziceri in legatura cu plagiatul , unora sau altoraSi poate ca fiecare are dreptate , in felul lui.Dar pe mine nu ma intereseaza. Sunt fineturi de panoplie de arme aceste titluri academice obtinute de VIP-uri. Este drept ca punerea pe aceiasi treapta cu aceia care au obtinut acelasi titlu numai prin gandirea lor , a altora care au p% din ceea ce se publicase, este suparatoare pentru cei dintai.Eu nu traiesc in lumea titlurilor academice , ci in asta reala , cea in care moneda nationala se depreciaza zilnic , in care painea ramane la acelasi pret , dar gramajul este tot mai mic.Traiesc in lumea pe care T.Basescu promitea ca va fi mai buna , dar in realitate este aceea pe care ne-a adus dupa 8 ani de guvernare. Nu traiesc intr-o lume care sa inteleaga eforturile intregii natii (nu doar ale plebei) de a scoate tara din impas , ci traiesc in tara in care presedintele suspendat , cu tot arsenalul pe care il are , lupta sa ma convinga ca albul e negru.Ce legatura este in ceea ce spun cu plagiatul (al lui Ponta , Kovesi , sau chiar Caragiale) ?Pai are ! Basescu Traian incearca sa ma convinga ca este „emanatia” (vezi I.Iliescu)alegerii democratice si ca atare in mandatul sau face ce vrea.Nu poate face ce vrea ! Si Parlamentul , asa cum este el , vrea sa-l dea jos.Sigur , ca initiativa putea sa fie si de la talpa tarii , dar amarasteanul nu prea poate sa umble dupa milionul de semnaturi pe care o CCR oricum il va contesta si pureca pana se incheie mandatul celui aratat cu degetul.Dl. Basescu nu a plagiat , ci si-a insusit , in totalitate , procedurile totalitariste de inspiratie asiatica , ba chiar si europeana , dar estica , aceea a lui Lukasevski .Asta nu e plagiat?Si nu unul care ma lasa indiferent , ci unul care atenteaza la libertatea mea , ca individ!Si poate ca nu este numai plagiat , ci si incapatanarea lui de a vinde tara doar de dragul scaunului , asa cum si l-a construit. Spunea , mai zilele trecute , ca el nu lupta pentru scaun.Gresit! Ar trebui sa lupte pentru scaun !Acela al adevaratului Presedinte , nu al unui nas mafiot , acela al corectitudinei, al cinstei (cu care si-a inceput , declarativ, campania , dar acum abandonata) , varianta aleasa fiind in amenintarea cu lovitura de stat a opozantilor. Dom’ Basescu , las-o asa!Matale , va rog ,va faceti ca nu observati semnele de „Hai incoa’ ” venite de la Rahova .Si ce este rau in asta? Mai jucati tabinet cu Nastase , scapati de grija pdl-ului , va concentarati asupra dosarelor cu NUP , dar care pot fi redeschise. Asta numai daca Justitia nu ramane oarba !
CONFUZII ŞI HAOS, MIZERIA UNEI LUMI
Care ar fi diferenţa între Real şi Virtual, sau măcar care ar putea să pară ?
Un Răspuns direct, instinctiv natural şi ţîşnind în galop dinspre rărunchi : ROMÂNIA !
Din decembrie 1989 în România se MINTE şi se FURĂ cît încape şi de toate culorile, de dimineaţa pînă seara, liber în libertate şi-ntr-o democraţie vai de curul ei, că capul şi l-a pierdut demult.
În România aproape toate cuvintele ar trebui să poarte GHILIMELE.
Libertatea de expresie, democraţia, oamenii politici, Academia, Universitatea, Şcoala, poezia, arta, Adevărul chiar şi „etc.”
Ghilimele şi ”Ghilimele”, NONGhilimele, AGhilimele. Intelectuali.
Vrînd-nevrînd, n-avem încotro, vor zice majoritatea, iar ”intelectualii” vor juca subtil, indirect jocul Mafiilor Politicianist-Post-Neo-”Comuniste”, prin diversiuni stilistice, conturnări, distragerea atenţiei, adevăruri parţiale sau alambicate, amalgamuri, amestecături, fierturi, sosuri, zemuri, piureuri, tochituri şi ghiveciuri de toate felurile.
TRISTEŢEA acestei lumi, în care secundă de secundă în care te scufunzi, eşti înghiţit, tras la fund de MLAŞTINA totalitar-totalitaristă ÎN absoluta ei Unica Putere FETIDĂ, se scrie „efervescent”, inconştient, cu talent neaoş teribil provincial, poezie, se suferă, se cîntă, se analizează şi se discută LA INFINIT inutilitatea INUTILă a Inutilului.
Nu se face Nimic. Iar cînd apare o ocazie popo(r)ul săracu urmează ca turma ”indicaţiile preţioase” ale IGNORANŢEI în care este ţinut, îndoctrinat, împins la fund, dus de nas, tras
pe sfoară, şi MINŢIT şi FURAT de-aceiaşi şi-aceiaşi „oameni politici” şi „intelectuali de serviciu”. Din 1990 poporul votează ”liber” şi ”democratic”, de-atunci încoace avem azi rezultatul, urmările şi previziunile, toate la un loc într-o torcitură sublimă. CÎH !
Acesta este Călăreţul NOSTRU Fără Cap şi Fără Cal. Vrînd-NEvrînd.
Degeaba scriem, vociferăm, facem pe „interesanţii”, FĂRĂ Ieşirea Reală şi Absolută din ”Acest Maglavais” Nimic nu se va ÎN-Tîmpla ( GAURA GLONTELUI DIN CEAFĂ nu se va vindeca niciodată )
P.S. Am fost aici prins între două articole ( cel al lui Carmen Muşat şi cel al lui Bedros Horasangian) în care mult mai multe adevăruri decît ne-am fi imaginat sînt spuse cu curaj azi în lumea presei culturale româneşti, care continuă ( nici nu poate altfel, nici nu ştie altceva, nici nu se doreşte altceva ) uluitor-orbitor să ne vrăjească-prăjească privirea retina viziunea şi inteligenţa cu Paiul Plagiatului lui Ponta şi veşnica ”clasa politică” ( TOŢI o apă şi-un pămînt, Eufemism !) cu care din 1990 Pleşu a împărţit Puterea, Liiceanu a primit cadou Editura, Patapievici s-a angajat director-„înalt funcţionar de stat” iar cei mai mulţi scriu ”capcane-dulcegării interesante” şi cîte şi mai cîte.
DOAR UNA DIN ARMELE MANIPULĂRILOR CONCRET-REALISTE !
Absolut Nimic Virtual în toate acestea în ”ţara aceasta” !
Cînd plagiatul ascunde plaga, boala, mortul putred, Cangrena, VIAŢA !
De cînd în decembrie ’89 “au venit americanii” şi ne-au “salvat” iar intelectualii au dat iama şi s-au înfruptat din “Prăjitura-Tortul” OTRĂVIT oferit momeală de puterea comunistă rămasă aproape intactă, legitimînd astfel CRIMA stînd la masă cu Tovarăşii Iliescu şi Petrică Roman, printre alţii, trăim într-o Permanentă ILUZIE cu care ne furăm, şi astăzi, singuri căciula, cu talent, nesaţiu şi ardoare.
Va demisiona Ponta pentru că a plagiat ? NU CRED !
Dacă DA ! cu o “pricăjeală” nu se vindecă CANCERUL !
Ceilalţi “plagiatori” vor fi gata să-i ia locul, pentru a slava barca, pentru a păstra puterea.
Iluzia altor “Revoluţii”, ne va ţine încă multe decenii, şi de sete, şi de foame, şi de “căciulă”.
Cînd Noi ne “plagiem” permanent pe Noi înşine, atît de urît, atît de grosolan, continuu şi lamentabil, este îmbucurător că mai există oameni care ne amintesc aceste aspecte şi, este cu atît mai trist că “marii” intelectuali, se tot plîng, cerşind milostivenie, dar fără să insiste şi fără să intre curajos înspre miezul Problemei, punînd adevăratele verdicte şi propunînd soluţii concrete, însăilînd doar textuleţe bine scrise, cu ghivent, ghişeft şi schepsis emblematic
Deocamdată continuă Jocul Perfect de \”UITE-O, NU E ! \” Şi merge !
Aici, Totul şi Orice este Posibil ! Mai puţin, ADEVĂRUL !
MÎINE VOM PLAGIA PLAGIATUL PLAGIATULUI !
POETUL NAŢIONAL E TOLERANT ! ( “poetul naţional” sîntem Noi, toţi ! )
Nici cu toate ghilimelele lumii nu ne mai putem spăla Păcatul-Păcatele Păcatelor !
Mie, ca posesor al titlului de doctor inca de pe vremea impuscatului – si am sustzinut teza dupa ce primisem Premiul Academiei in domeniu!, plus o oarescare prezentza pe mai multe pagini in lista de lucrari din ISI Web of Knowledge, imi vine pur si simplu sa vomit stiind ca un gunoi ca ponta are practic acelasi titlu academic ca si mine. Problema grava a sintetizat-o Nea Marin: ca sa-si scape pielea – a lui dar si a mang-litorilor oradeni, ponta a desfasurat un adevarat puci la ministerul invatzamantului desfiintzand comisii si regulamente intr-un dispretz total fatza de statul de drept. Ascensiunea rinocerilor trebuie oprita cu orice pretz!
Iar glumitza cu asa zisul plagiat al Maestrului lui Eliade, Sebastian, si al atator mari valori majoritatea ramase doar potentziale datorita comunismului impus de parintzii si bunicii celor ca ion iliescu, nastase-sapte case (la el sunt socrii – ambii!), bogdan „olteanu” si haita, e doar o gluma proasta avand in vedere ca vine de la o neica nimeni ca cucoana aia de la Cluj, care a afirmat public ca anti-semitismul la moldoveni avea la baza la jumatatea secolului XIX invidia fatza de starea igienica mult mai avansata a sositzilor in valuri pe cand la bastinasi mortalitatea infantila era o problema din cauza ca nu se spalau.
Ar fi de remarcat totuși și că Universitatea din București a găsit de cuviință să înființeze o comisie care să stabilească dacă Ponta a plagiat ori nu, în timp ce Universitatea de Vest din Timișoara, unde și-a dat Kövesi doctoratul, se face că n-are nicio treabă.
@ Nea Marin
Comisia de Etica a Universitatii Bucuresti nu putea da un alt verdict – plagiatul e limpede si vinovatul ar trebui sa-si asume cit mai repede consecintele. Dar, din punctul meu de vedere, problema nu e la plagiator(i), indiferent din ce „tabara” ar face ei parte, ci la noi, ceilalti. Nu pot sa pretind ca nu vad ipocrizia unora dintre cei care acuza vehement furtul intelectual doar atunci cind acuzatul e un adversar, dar tac sau se fac ca nu vad sau, mult mai grav, justifica, explica, motiveaza plagiatul cind cel acuzat e un prieten. Este, din nou, vorba de dubla masura. Si, in fond, e vorba de o indecenta ipocrizie, care ne impiedica sa indreptam ceva esential in modul de a face politica, in modul de a purta o dezbatere, in modul in care ne comportam ca societate.
Uf! Sa fim seriosi, asimetria cazurilor e enorma, rezultatul fiind ca mascati nu plagiatul lui Ponta (pe care, cu „da, dar”, il recunoasteti), ci spalarea unor grave abuzuri ale acestuia impotriva unor institutii (Ministerul Educatiei, obligat sa alcatuiasca comisii pe criterii obscure ca sa dea verdictul asteptat) sau consilii ministeriale (CNATDCU) si impotriva autonomiei universitare. Codruta Kovesi nu a dizolvat comisia care trebuia sa-i analizeze teza de doctorat chiar in timpul sedintei; Codruta Kovesi nu a amenintat universitatea cu anularea programelor de doctorat; Codruta Kovesi nu i-a facut, indirect, politruci pe profesorii din universitatea care i-a acordat titlul de doctor, umilindu-i; Codruta Kovesi nu minte, citand articole de lege gresite care sa-i scuze plagiatul grosolan si evident pentru oricine. Pentru a solutiona orice controversa despre dreptul Universitatii Bucuresti de a se pronunta decisiv asupra doctoratului Ponta, cititi Legea Invatamantului nr. 84/1995, republicata in Monitorul Oficial nr. 606/1999, Sectiunea 7, art. 92, alineat 1: „Ansamblul de drepturi si obligatii, precum si normele care reglementeaza viata comunitatii universitare in spatiul universitar propriu sunt cuprinse in Carta universitara a institutiei de invatamant superior, adoptata de senatul universitar, in conditiile legii.”. Fireste, Carta valabila in 2003 nu va cautiona doctoratele plagiate.
P.S. Daca a plagiat, Kovesi trebuie sa plateasca, desigur, prin retragerea titlului de doctor si demisia din functiile sale publice. Gresiti daca credeti ca, in chestiunea asta, exista intelectuali dispusi sa puna problema in termenii de „ochi pentru ochi”, plagiatul nostru pentru plagiatul nostru. Furtul e furt, iar modul in care puneti problema e cel putin gresit.
Scriu acilea autoarei, careia nu-i prea-ntzeleg chiar titlu’, ca, pe sfanta linie a analogiei, un asemenea titlu ar fi putut suna chiar asha: „Pedofilia, ca arma politica”, au, „Furtul, ca arma politica”. Da’ mde, asta sunt io, mai contondent…
S-o *bine shtie*, autoarea, ca io nu scriu atat de contondent decat pretenilor. Atat.
In rest, mi-s de-acord cu ce scrie (cacatu-i mare!), am &-o veste buna pentru dansa: ca vor urma (io-mi chiar frec manile da bucurie, s-o bine shtitz’): Kovesi etc. etc.
Shi asta numa’ pen’ ca *noii* nu-s mai proshti decat „vechii”! Sunt *la fel da proshti* – va rog sa ma cam scuzatz’…
Numa’ fain & mai racoare tutulor,
Nea Marin
Scriu autoarei acuma – ca sa nu fie umbra de-ndoiala cu privire la adrisantu’ ravashului & o scriu cam asha:
fara-ndoiala: avetzi dreptate. Da’ pai cum? Cum, cum sa *nu* pescuieshti un peshte-atat da gras? Cand e prim ministru? Cine-ar fi cretinul sa *nu* o faca?
Asta-i *una*. Am o veste *buna*, sa shtitzi: ca „noii” va vor face Dvs. (shi mie!) pa chiar plac. Ca nici ei nu sunt mai proshti decat predecesorii lor, sunt *la fel* de proshti…
Ca argument, va re-amintesc ce-a declarat une petite ordure (scuzele mele, franceza-mi e mai de la „naftalina”), cum ca daca se dovedeshte c-a plagiat Ponta, ea desfintzeaza shcoala doftorala de la „dreptu’ ” U.B.
Un shantaj *murdar*, care, cum vaz, i-a cam „inrait”
pe aia, care-am aflat chiar azi ca sa opun shmenurilor acestei „doamne”, care ne spuia ca ea-i curata & ca n-a mancat usturoiu…Sa fim serioshi, ca *shtim cum sa dau doftoratele pa la U.P.B.*…
Atzi facut o gresheala (mde, parerea mea), in chiar titlu, ca io mi-s cam pan’ ceatza, cum ca, daca facem nishte amarate d-analogii, ar suna cam asha: „Furtul, ca arma”, au cam asha: ” Pedofilia, ca arma”.
Nu prea shtiu dac-o prea intzelegetzi. Desigur, io-s mai „contondent”, ca sa scrim chiar asha, da’ imi permit *doar cu cei in care am incredere*; Dvs. suntetzi pantre ei.
E *bine* ca s-a-nceput, c-a-nceput chioru’ asta da fo’ preshedinte trebshoara, ca tat facu el „Pactu” ala cu… Educatzia!
Las’ sa se omoare-ntre ei, sa se „curetze”, sa iasa mizeriile la iveala, ca sa-ntzeleaga *parintzii* ca *nu* chiar tate odraslele-s menite muncii „cu capu’ ” & ca sa *fura* de sa *stinge* pan’… „Academia”.
Cand mafiile se „curatza”, io-mi frec manile da bucurie, ca m-am saturat de minciuna sfruntata, impostura, postura, curvasarie, pupincurishti etc. Voi nu?
Numa’ fain & racoare,
Nea Marin
Nae Ionescu să-şi prezinte demisia imediat!